Analfabetismul științific la luarea deciziilor

Analfabetismul științific la luarea deciziilor

Nu este niciun dubiu că aproapte toate măsurile luate în România pentru limitarea răspândirii virusului au fost luate în mod arbitrar, fără a avea vreo bază științifică. S-a întâmpla din momentul în care Klaus Iohannis anunța alegeri anticipate și spunea despre COVID-19 că este doar o gripă. Într-un an au murit oficial peste 21.000 de oameni, plus alții morți acasă din diferite motive, căci nu au avut șansa unui test sau, mai mult, de o îngrijire adecvată. Lagărul de la Sibiu și secretizarea datelor testării pe județe stau ca dovezi.

Departe de cea mai mare dovadă a prezenței analfabetismului științific la luarea deciziilor este situația grupurilor științifice secrete care fac recomandări, adoptarea lor pe nemestecate de decidenți și aplicarea lor într-un mod absurd pentru că nu s-a gândit nimeni cum vor fi aplicate concret. Dar nu este singura ipostază. Minima prezență a științei în acest flux decizional ar fi respins ideea de grupuri secrete și documente secrete în baza cărora sunt luate decizii care distrug ori salvează vieți. Mai degrabă distrug, căci de salvare nu s-a preocupat nimeni la câte valențe a avut criza pandemică.

Am auzit în ultimele zile tot mai multe voci publice, cu autoritate în domeniilor lor, care vorbesc studii, anunțarea unor decizii în baza unor studii și lista poate continua. Nimeni nu spune despre ce studii este vorba, unde au fost publicate, eventual autorii. Este o temă relevantă, căci așa poți merge să citești și să verifici studiul. Am auzit aceste studii amintite, fără referințe, și în justificările unui secretar de stat USRPLUS de la Ministerul Sănătății. Dar lipsesc informațiile relevante despre studii. Analizându-le, poți vedea dacă sunt relevante. S-ar putea să vorbească despre un anumit profil genetic, o anumită populație, anumite grupe de vârste, un anumit context. Studiile de sănătate publică nu sunt excelente la capitolul limitări, dar sunt precizate o parte din ele. Altele pot fi documentate. Este posibil ca studiile amintite, așadar, să nu fie relevante pentru ceea ce se întâmplă aici.

Desigur, mai este problema cu adaptarea deciziilor văzute în alte părți. Avem dovada la nivelul cel mai înalt. Florin Cîțu, prim-ministrul PNL-USRPLUS-UDMR, justifică modicarea restricțiilor noturne pe principiul „ne-am uitat la ce au făcut alte țări”. Te poți aștepta la asemenea argumente de la cineva care a picat treapta a doua, dar nu și de la cineva care spune că a început niște studii doctorale. Sunt profesii dedicate în domeniul politicilor publice, alte țări iau deciziile în funcție de contextul lor. Multe decizii aplicate în alte țări nu țin în România pentru că România are diferit, este structurată diferit. La fel, nu ne spune ce țări și de ce au luat acea măsură. Este dovadă de analfabetism științific, ușor și funcțional, la cel mai înalt nivel, al prim-ministrului și al consilierilor lui. Amintesc consilierii, căci ar trebui să protejeze un prim-ministru de prostii.

Am mai avut în primăvara trecută aberația de finanțare a studiilor pe coronavirusului din România în care cercetătorii erau obligați să facă parteneriate cu anumite instituții de stat, de parcă cei care dădeau banii publici nu aveau la îndemână toate instrumentele necesare pentru aproape orice în baza contractului de finanțare.

Mai sunt și altele. Sper să se îmbunătățească situația. Dacă nu se îmbunătățește, mă tem că acea jumătate a elevilor de liceu care vor să plece din țară chiar vor pleca.

P.S.: Am scris despre analfabetismul științific la luarea deciziilor, dar mai corect ar fi iraționalitatea în luarea decizilor, chiar lipsa rațiunii la guvernare. Nici nu mai ajungem la situația în care discutăm de un proces structurat de luare a deciziilor pe baza unor evidențe, căci nu ajungi la acel nivel.