Amuzantele negocieri pentru formarea coaliției de centru-dreapta

Amuzantele negocieri pentru formarea coaliției de centru-dreapta

PNL, USRPLUS și UDMR negociază intens pentru formarea unei coaliții de guvernare. Succesul primei zile a fost încheierea capitolului pe digitalizare. Nu știm încă măsurile, dar vedem cum reprezentanții prezintă digitalizarea ca un panaceu al tuturor problemelor noastre. Dar digitalizarea este un proces complex și ridică numeroase probleme. Nu mai adăugăm lipsa de realism a unor fantasme politice cum ar fi veniturile suplimentare la bugetul de stat pe fondul digitalizării administrației fiscale din România. Și vedem fantasma dacă întrebăm promotorii ce înțeleg prin digitalizare și cum o văd implementată. Iar aici apar blocajele. Putem vorbim și de digitalizarea altor domenii, unde situația este similară. Să nu credeți că digitalizarea educației înseamnă aruncarea cu tablete, platforme și materiale educaționale deschise în copii, profesori și managementul școlar. Revenind, după prima zi, a apărut un blocaj la numirea președintelui Camerei Deputaților, o poziție irelevantă într-un parlamentarism funcțional, nu într-unul în care însăși blocarea activității camerei se folosește pe post de sperietoare politică – lucru de neacceptat într-o democrație.

De departe, UDMR a avut cea mai de bun simț strategie de negociere. Și inteligență, altfel nu puneau clauza anti-traseism, clauză care nu putea fi refuzată de celelalte părți după ce au făcut ani de zile campanie pe această temă. Privind scena politică internă, pentru UDMR clauza anti-traseism este marginală, nu este un must-have, dar rămas unul dintre principalele puncte atinse de posibilii parteneri de coaliție după două zile de negociere. Politic, propunerile cu care a mers UDMR sunt singurele care nu sunt o rețetă pentru sinucidere politică și o coaliție de dezastru național. Este și în interesul partidului să meargă pe această abordare, căci eșecul poate însemna creșterea AUR și chiar generarea unui val xenofob la nivelul societății, situație deocamdată latentă. Mai mult, județele în care UDMR își are sprijinul important au nevoie de un plan serios de relansare economică pe termen lung. PNL și USRPLUS ignoră acest lucru, deși nu poți tăia la nesfârșit pădurile și să nu oferi nicio altă alternativă cetățenilor.

PNL este măscăriciul negocierilor. Se discreditează prin simplul fapt că vine de pe o poziție de forță pe care nu o are. Și vine și cu moștenirea unei guvernări dezastruoase și unui management defectuos al pandemiei, în care corupția a fost regina României. Mai mult, simpla folosire a unei poziții de forță în negocieri arată că disconsideră partenerii de negociere. PNL este partidul pentru care nu știm liniile roșii, pentru care nu știm obiectivele, pentru care nu știm angajamentele. În campania electorală, de exemplu, au comunicat mincinos, cu un program electoral care nu poate fi pus în practică. De cealaltă parte, USRPLUS are câteva propuneri în program care, implementate, reprezintă scufundarea coaliției de guvernare. Propunerea cu zero taxe este imposibil de acceptat pentru PNL și UDMR, întrebarea este ce vor da în schimb. Și nu sunt prea multe care pot fi cedate de PNL când multe propuneri ale peneliștilor sunt exagerate, chiar neconforme cu realitate.

Mai sunt două probleme cu amuzantele negocieri pentru formarea unei coaliții de centru-dreapta. Prima, ține de coeziunea internă a partidelor. În PNL sunt deja vizibile vreo trei-patru tabere. Coeziunea internă în partid va fi un blocaj important nu doar pentru partid și pentru partenerii de coaliție, dar și pentru guvern și promovarea planurilor asumate într-o eventuală guvernare de coaliție. În USRPLUS, Barna și Cioloș sunt contestați, dar, să fim serioși, nu există alternative pentru conducerea USRPLUS, mai ales cu novicii aduși în Parlament de aceste alegeri pe listă. Iar Cioloș nu poate guverna un partid național de la Bruxelles. În UDMR, nu avem această problemă și, chiar dacă ar fi, este riscantă pentru poziția uniunii pe plan național. A doua problemă ține de negocierea pachetului de funcții în stat. Toate cele trei părți vor deține președinția, prim-ministrul și Guvernul, ambele camere parlamentare și comisii relevante, justiția și procuratura, presa, cele mai mari autorități locale. În toate aceste distribuții, PNL este de departe principala forță. Au pierdut alegerile și vor avea toată puterea. PNL are sprijinul a 8% din cetățenii cu drept de vot ai României și va avea toată puterea. A luat 25% din voturile exprimate, a pierdut alegerile, are președinția, un guvern de un an deja, și dorește continuarea activității la cârma Guvernului și președinția camerelor. Este o lipsă de măsură deloc democratică. Mergea un pic de reținere, căci nu sunt Partidul Comunist Român.

Închei  referindu-mă la faptul că, negociiind programe de guvernare, reprezentanții celor trei partide confundă obiectivele de partid cu obiectivele de țară. Mai multe, vine criza.