America de Sud a vorbit în conflictul dintre Rusia și Ucraina

Pe 20 iulie, a avut loc o reuniune a Consiliului Mercosur la Asuncion, acesta fiind forul de conducere principal al blocului de patru state din America Latină ce reunește Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Reuniunea s-a remarcat atât prin rezultatele sale, printre care reducerea taxelor vamale cu 10%, soluționarea unor dispute privind folosirea de către Brazilia a zonelor de liber schimb, încheierea unui acord de liber schimb cu Singapore, ci și prin disputele între membri privind Rusia și China, unde nu a fost un acord, însă lipsa unui acord consolidează o serie de poziții.

Știrea care a ajuns cunoscută a fost cea potrivit căreia Mercosur a refuzat cererea făcută de Ucraina, prin intermediul președinției ucrainene către țara gazdă, Paraguay, pentru obținerea unei intervenții a lui Vladimir Zelenschi în cadrul summitului Mercosur, desfășurat în 21 iulie a.c. Discursul lui Zelenschi a fost refuzat, în mod deschis, de Mercosur.

Refuzul a venit alături de informația că cele patru țări nu au reușit să se înțeleagă în privința acestei teme, nefiind indicate statele care au blocat modificarea agendei. Dincolo de agendă și statutul cererii, discuția oferă un indiciu despre modul în care se poziționează statele din America de Sud în privința războiului din Ucraina, iar, când e vorba de Mercosur, vorbim oricum de grupul de țări mai îndepărtat de Rusia din punct de vedere politic față de majoritatea celorlalte state de pe acest continent. Iar motivele care au stat la baza acestei decizii nu sunt doar economice, ci și politice, ideologice și diplomatice.

Mai îndepărtat nu înseamnă totuși că nu cooperează. Brazilia a menționat deja că dorește să fie neutră, iar Jair Bolsonaro, președintele actual al Braziliei, a fost la Moscova cu puțin timp înainte de declanșarea agresiunii Rusiei; reprezentanții Argentinei au fost la Moscova după declanșarea conflictului, preferința actualei conduceri a Argentinei pentru orientarea anti-americană fiind istorică, iar celelalte două state contează oricum mai puțin. Pe lângă cooperarea internațională, există și cooperarea comercială, întrucât Rusia produce materii de care au nevoie țările din această zonă, iar acestea produc ceea ce Rusia mai are nevoie, fiind vorba de o serie de beneficii mutuale construite pe baza avantajelor comparative.

Pe lângă aceste dimensiuni ale cooperării, aceste țări mai partajează și o viziune comună asupra unor aspecte ale ordinii internaționale, plecând de la multipolarism: o ordine multipolară bazată pe un sistem selectiv multilateral. Așa se face că gruparea economiilor emergente BRICS (Brazilia – Rusia – India – China – Africa de Sud) are, mai nou, Argentina ca stat candidat. Și mai sunt și viziunile normative diferite asupra regulilor internaționale. Nici Brazilia, nici Rusia, nici India nu vor spune prea curând că încalcă, de exemplu, Carta Națiunilor Unite, unele dezbateri mergând destul de mult în istoria diplomației și a relațiilor internaționale de după Al Doilea Război Mondial.