Alegerile din Franța. Candidații repetă 2017

Alegerile din Franța. Candidații repetă 2017

În Franța, Republicanii (LR) au decis candidatul care îi va reprezenta în cadrul alegerilor prezidențiale din primăvara 2022. Fosta ministră pentru buget din 2011-2012, Valérie Pécresse, a obținut victoria în alegerile primare în cel de-al doilea tur. Pécresse a obținut sprijinul a 61% dintre republicani cu o platformă de dreapta mai apropiată de centru. Rămâne de văzut dacă va mobiliza partidul, ținând cont de istoricul recent. A părăsit LR după o carieră politico-administrativă de aproape trei decenii în timpul fostei conduceri a partidului pe fondul trecerii tot mai mult către dreapta a partidului începând cu 2017, formând o mișcare liberal-conservatoare concurentă. A părăsit partidul în 2019 pe fondul încremenirii partidului Republicanilor și a revenit în acest cu o platformă candidatură în alegerile primare. În prezent președinta Consiliului Regional Île-de-France, Valérie Pécresse este cotată pe a patra poziție în cadrul sondajelor, însă cu șanse în turul al doilea pentru a provoca un rezultat neașteptat în cadrul alegerilor franceze.

Săptămâna aceasta, jurnalistul, scriitor și polemistul Éric Zemmour și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale pe o platformă asociată cu extrema-dreaptă. Neoficial, campania sa a început în primăvara 2021, însă anunțul oficializat a venit abia la sfârșitul lui noiembrie. În pofida profilului său, incluzând origini algeriene și evreu, platforma sa este una identitară (civic identiară, față de etnic identitară în cazul Marinei le Pen) și economic naționalistă. Într-un singur sezon, Zemmour și-a cvadruplat scorul din sondaje, ajungând să fie cotat de unele sondaje ca potențial candidat pentru turul al doilea. Dacă videoclipul de lansare a candidaturii urmează stilul unui mesaj al generalului de Gaulle, mesajele sale șochează și aduc în atenție numeroase spaime ale societății franceze actuale. Deloc întâmplător, este interzis minorilor pe YouTube, datorită mesajelor și imaginilor, pe alocuri având chiar o retorică cvasi-fascistă. Dacă campania lui Zemmour se remarcă prin tehnicile folosite în online, devenind chiar fabrică de memeuri, mesajele sale suprind prin controversele pe care le lansează. Cu o apariție politică asemenea lui Macron în 2017 și cu o serie de mesaje ce amintesc de apariția lui Donald J. Trump pe scena politică americană în 2016, axată foarte mult pe unirea tuturor forțelor de dreapta, reacționarul Éric Zemmour este un candidat de urmărit, chiar dacă are mai puțin șanse de victorie în turul al doilea.

Marine Le Pen este la a treia candidatură la prezidențialele franceze. În 2012, s-a clasat pe poziția a treia, cu 17,9% din voturile exprimate, în 2017, pe locul al doilea cu 33,9% din voturile exprimate în al doilea tur, iar acum vom vedea în ce măsură apropierea de centru și schimbarea imaginii Frontului Național, ajungând acum Adunarea Națională (RN), rămas însă tot partid de familie și clan cu o agendă naționalist-populistă, o va ajuta. Marine Le Pen și-a anunțat candidatura la prezidențiale încă de dinainte să apară COVID-19 și s-a plasat strategic într-o zonă politică afectată de migrație. Rămâne de văzut în ce măsură mai prinde această temă, ținând cont de evoluțiile politice din ultimii ani. Rămâne de văzut și în ce măsură mai prinde platforma prezidențială Marine Le Pen, ținând cont de incoerențele actuale, dar și de competiție. Eric Zemmour a întrecut-o pentru prima dată din 2013 într-un sondaj pe Marine le Pen ca posibil candidat de tur doi. La fel ca în exemplul populismului identitar promovat de le Pen, există o diferențiere majoră față de Zemmour și pe tema Uniunii Europene, unde doar le Pen vorbește despre ieșirea Franței din UE.

Președintele francez Emmanuel Macron merge în alegerile din 2022 cu prima șansă. Beneficiază de avantajul de a fi candidatul în funcție, dar și de rezultate în general bune în timpul mandatului prezidențial, în pofida crizei cu care a început mandatul. Multiple reforme au fost un succes, în pofida contestărilor de care au avut parte. După patru ani de mandat, Macron se menține la o cotă de popularitate între 40 și 50%, mai mult decât dublul predecesorului său. În plan european, Macron a reușit întoarcerea unor rezultate politice, cum ar fi în cazul negocierilor de după alegerile europarlamentare din 2019, dar a avut și câteva eșecuri semnificative. De asemenea, grupul nou format Renew Europe se află în topul reprezentării la nivelul Consiliului European. Gestionarea pandemiei a fost un factor care a contribuit la creșterea nivelului de încredere și, în general, este un factor care va conta în alegerile viitoare, mai ales că este o temă care se revarsă asupra unor politici numeroase. Percepția generală este de ameliorare a poziției Franței în plan internațional în timpul președinției lui Emmanuel Macron, beneficiind de succesul mai multor inițiative. Altele, rămân însă la stadiul de proiect. Este de văzut dacă, în momentul lansării candidaturii, vor reveni pe agenda sa. În acest moment, Emmanuel Macron este singurul candidat cu o platformă social-liberală (contestată însă de multă lume). Dacă la început era de dreapta doar pe partea economică, Macron a fost forțat de evenimente să ajungă spre dreapta și în alte domenii. Acest lucru permite apariția unor contestatari din stânga politică.

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, este de asemenea candidat în cadrul alegerilor prezidențiale din partea Partidului Socialist. Candidatul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan și-a anunțat a treia candidatură prezidențială în această toamnă. Din partea stângii, din partea Franței Nesupuse (LFI), Jean-Luc Mélenchon candidează din nou, după ce în 2017 a obținut 19,58% din voturi, ratând la mai puțin de 2 puncte procentuale trecerea în turul al doilea. În urma primarelor, ecologiștii vor merge cu Yannick Jadot în campanie; ținând cont de surprizele oferite în ultimele alegeri din Franța și de evoluția ecologismului, scorul s-ar putea să fie mai bun decât acel 8% dat de sondaje.

Conform sondajelor recente, Macron este plasat la 23-28%, le Pen la 16-22%, Zemmour la 13-17%, Pécresse la 9-12%, Mélenchon la 7-10%, Jadot la 6-9%, Hidalgo la 5-8%. Însă pot apărea schimbări până în primăvară.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *