Alegeri europene de urmărit în perioada următoare

Alegeri europene de urmărit în perioada următoare

Se apropie 2017, un an care va decide direcția în care va merge Europa la nivel interguvernametal. Nu cred că vor fi multe schimbări majore, dar de la credințe și predicții la fapte e distanță mare.

Este posibil ca Europa să arate complet diferit după aceste alegeri sau să rămână la fel. În 2016 mai sunt câteva alegeri precum prezidențialele din Austria și un referendum privind reforma constituțională în Italia în octombrie/noiembrie.

În Austria, Curtea Constituțională a anulat rezultatele din alegerile din mai, după o investigație privind numărarea inadecvată voturilor. În al doilea tur, câștigase un candidat independent, Alexander Van der Bellen, susținut de Partidul Verde, cu 50,3%, în fața lui Norbert Hofer, candidat al Partidului Libertății. Pe 2 octombrie vor avea loc din nou alegeri. Partidul Libertății este de natură conservatoare, eurosceptic. Candidatul lor, câștigător al primului tur, a avut în trecut niște declarații privind organizarea unui referendum în Austria privind statutul de membru al Uniunii Europene, ca reacție la tendințele centraliste ale Uniunii.

La sfârșitul lui octombrie sau în noiembrie, Italia va avea un referendum privind reforma constituțională. În principal, reforma urmărește transformarea Senatului într-un corp al autorităților locale și regionale. În principiu, ideea este bună, dar are o serie de probleme majore. Principala problemă a reformei constituționale este că întărește puterea executivului, dar mai sunt aduse în discuții elemente ce țin de conflictele pe care le creează în materie de puteri centrale/puteri regionale, încălcarea separației puterilor în stat și nu numai. Mai sunt câteva propuneri discutate în reforma propusă de prim-ministrul social-democrat Matteo Renzi și Partidul Democrat. M5S, Forza Italia și Liga Nordului sunt principalele forțe care se opun. Impactul asupra Europei depinde. Italia este printre cele mai îndatorate state europene, iar Renzi a precizat că își va da demisia dacă referendumul nu trece. În ultimele luni, tendința este spre reducerea procentelor în favoarea aprobării reformei.1

În aprilie 2017, Franța va avea alegeri prezidențiale. Greu de spus cine va câștiga. Este posibil să vedem un tur secund între candidatul republicanilor și candidatul Frontului Național. Președintele socialist Francois Hollande este la o cotă scăzută de încredere, el fiind probabil candidatul Partidului Socialist. Sondaje îl arată pierzând atât în fața unor candidați republicani, cât și în fața candidatei eurosceptice Marine Le Pen. Dar Republicanii și Partidul Socialist mai au și alți candidați, fiind totuși posibil să vedem disputa dintre Sarkozy și Hollande din 2012. Pentru primarele din cadrul Republicanilor și-au mai manifestat interesul Alain Juppe, fost prim-ministru, actualul primar din Bordeaux, fostul ministru pentru agricultură Bruno Le Maire, fostul prim-ministru Francois Fillon. Sondajele arată într-un fel cu câteva luni înainte, însă nu știi niciodată ce se petrece în interiorul unui partid. De partea cealaltă, mai sunt posibili foarte buni candidați fostul ministru al economiei Emanuel Macron, prim-ministrul Manuel Valls. După, în iunie 2017, au loc alegeri pentru Adunarea Națională, unde scaunele vor fi împărțite de Partidul Socialist, Republicani și Frontul Național.

Parlamentare și prezidențiale au loc și în Germania în 2017. Noile alegeri federale germane îi vor da câștig, probabil, tot Angelei Merkel, adică alianței CDU-CSU. Cancelarul german este dat de Bundestag, prin urmare rezultatele alegerilor parlamentare vor influența destul de mult Europa, nu numai Germania. Dar să trecem peste speculații. CDU-CSU sunt favoriți. Apare Alternativa pentru Germania (AfD) ca reacție la criza migrației și creșterea euroscepticismului.2 Social-democrații conduși de vicecancelarul Sigmar Gabriel se vor plasa pe poziția a doua. Este posibil ca AfD să termine pe locul al treilea ca număr de locuri în legislativ, trecând de Stânga și de Verzi. Să vedem ce se întâmplă în interiorul alianței CDU-CSU. Aparent Merkel iese întărită după Grexit, Brexit, criza migrației și criza terorismului, iar alternativele le numeri pe degete.

Mai au loc alegeri pentru Camera Reprezentanților în Olanda, unde partidul eurosceptic PVV a urcat în sondaje. Este dificil de spus dacă Partidul Popular condus de Mark Rutte sau Partidul Laburist vor reuși să rămână clasați în primele poziții.

În încheiere, mai puțin spectaculoase ce-i drept, mai rămân alegeri legislative în Cehia, în urma cărora se va forma un nou guvern, dar și prezidențiale în Ungaria.

1. Urmăriți campaniile pentru informații: 1) Basta un si, bastaunsi.it, 2)Comitato per il no, comitatoperilno.it, 3) Io voto no, iovotono.it [↩]
2. Personal, nu cred în scăderea valului de euroscepticism după Brexit, chiar dacă sondajele asta arată; este doar o retragere temporară. [↩]

Madalin Blidaru

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.