10 riscuri și amenințări pentru securitatea internațională în 2022

10 riscuri și amenințări pentru securitatea internațională în 2022

A trecut un an agitat, limitat doar de umbra pandemiei COVID-19, lăsând multe cicatrici nevindecate pentru viitorul apropiat. Sub umbra stabilității actuale, amenințările la adresa păcii și securității sunt din ce în ce mai mari. Selecția făcută este bazată, în principal, pe conflicte cu impact la nivel internațional, fiind excluse evoluții interne precum revoluții, revolte, lovituri de stat sau chiar războaie civile cu risc limitat de contagiune externă.

Ucraina și Belarus

Concetrarea de trupe rusești la granițele de sud, nord și est ale Ucrainei este pe prima pagină la final de an. Joe Biden și Vladimir Putin au acest subiect pe agendă, asemenea momentelor când statele celor doi reprezentanți erau superputerile care dominau lumea. Întâlnirea programată pe 10 ianuarie între alți reprezentanți ai celor doi ar urma să ofere indicații asupra listei maximaliste de garanții cerute de partea rusă pentru propria ei securitate în raport cu posibilele amenințări venite din partea Ucrainei. Cele mai multe propuneri nu au șanse să fie acceptate, însă altele pot pune Ucraina, un stat independent și suveran, într-o poziție de risc. Alternativa neacceptării poate conduce la escaladarea situației într-un război regional, ținând cont de prezența unor riscuri considerate existențiale de către Federația Rusă. Rămâne întrebarea reacției europene în fața acestui conflict, ținând cont de tendința de diminuare a eventualelor sancțiuni pentru atingerea consensului în interiorul Uniunii Europene, având în vedere interdependențele complexe între UE și Rusia.

Mai la nord, Belarusul a reușit în 2021 să atragă atenția internațională cu deturnarea unui avion comercial pe o rută internă în UE pentru a răpi și tortura un reprezentant al opoziției democratice. De asemenea, un nou record amintit este dat de folosirea migranților în căutarea visului european pe post de arme pentru a atinge obiective politice de a pune presiune pe granița estică a Uniunii Europene. Oameni din Orientul Mijlociu au fost aduși prin intermediul firmelor de turism ale regimului în Minsk sau Moscova, apoi călăuziți către granița cu Polonia, echipați pentru a trece frontiera. Răspunsul multiplu oferit de Uniunea Europeană a oferit o serie de măsuri de management a situației create, având în vedere colaborarea cu statele de origini, oferirea de asistență umanitară, detensionarea conflictului și descurajarea acestor eforturi. Cum problema de la frontieră a fost redusă pe fondul venirii iernii, aceasta rămâne pe agendă. Rămâne și întrebarea cu ce va mai surprinde Belarusul în 2022. Să nu uităm că multe transporturi din Rusia și din China către Europa Occidental trec prin Belarus.

Balcani

În Balcani, Bosnia și Herțegovina a fost pe agenda publică. Riscul de destrămare a aranjamentului statal a fost adus în discuție nu doar în regiune, ci și la nivel internațional. Idei descurajate datorită efectelor devastatoare din trecut ajung să fie enunțate la ordinea zilei, fie că vorbim de schimburi de populații, schimburi de teritorii, reaprinderea unor conflicte, destrămare aranjamentelor care asigură pacea de moment.

Pe țări, Bosnia și Herțegovina nu este singura problemă. Planurile politice ale Albaniei și Kosovo intră în dispute directe cu Serbia. În același timp, nici Serbia nu este într-o situație de inacțiune în regiune, urmărind o serie de interese politice și sociale conflictuale cu condițiile necesare asigurării prosperității economice, păcii și stabilității în regiune. Planul creării unei piețe regionale comune întâmpină dificultăți, iar mirajul European este denunțat de părți crescânde. Rusia este prezentă în această micro-regiune în care un stat este membru NATO, iar alte două așteaptă, cu destul de multe probleme și sacrificii, începerea negocierilor de aderare cu UE.

Statele Unite și China

Stabilitatea și securitatea globală depind de cooperarea dintre Statele Unite și Republica Populară Chineză. Limitele competiției celor două state încă nu sunt stabilite definitiv, însă cuprinde zone precum securitatea, economia, tehnologia, printre altele, mergând atât în plan terestru, cât și în aer, pe și sub apă, dar și în spațiul cibernetic și în spațiu. În același timp, stabilitatea internă a acestora este o necesitate pentru crearea condițiilor securității și stabilității pe plan global. O criză majoră într-una dintre cele două state ar avea risc de contagiune la nivel global similar Primului Război Mondial. Sistemele alternative dezvoltate și derulate în jurul Chinei se extind la nivel global, oferind alternative celor folosite după Războiul Rece. Globalizarea în jurul Chinei este o posibilitate, având în vedere abordarea „prosperității comune” promovate de China și întoarcerea la protecționism în SUA și Europa.

Chestiuni punctuale precum problema Taiwanului ridică tensiunile. De exemplu, insula cu o populație asemănătoare României joacă un cheie geoeconomic și geostrategic, este un aliat american, și asigură rute importante de navigație. În același timp, unele dintre întreprinderile sale economice contează, doar dacă ne gândim la cota de piață pe care o are în sectorul semiconductorilor, undeva la 50%. Alte teme relevanțe țin de noile măsuri care ar putea afecta relațiile din perspectiva evoluțiilor pro-Beijing din Hong Kong sau noile restricții impuse lanțurilor de aprovizionare din Xinjiang.

ISIS

Rețeaua teroristă Daesh este încă activă, chiar dacă mai puțin în Irak și Siria, de unde forțele militare au reușit să îi reducă intensitatea. În nordul Africii, rămâne o problemă, în particular în zonele de conflict precum Libia. De asemenea, extinderea sa în Africa subsahariană este considerabilă, ajungând până în Nigeria. La sud, atentate produse în acest an de Daesh au fost până în Mozambic. După retragerea trupelor Coaliției internaționale din Afganistan, această rețea prosperă. Eșecul statului afgan sprijinit de Occident transformă Afganistanul într-o pată politică, economică, socială și securitară. În august 2021, chiar pe fondul retragerii, un atentat sângeros la Kabul lângă aeroport a avut loc, revendicat de o filială locală a rețelei. Pandemia a înghețat tendințele și eforturile de radicalizare spre extremism violent, dar revenirea din această comă globală va readuce fenomenul terorist în atenție.

Etiopia

În privința Etiopiei, riscurile vin din mai multe direcții. În primul rând, este un motor economic african, iar problemele sale economice și de securitate se vor revărsa peste întregul continent, cu excepția zonelor mai protejate (nordul Africii, Africa de Sud, și Africa de Vest), chiar și în vecinătate, incluzând Peninsula Arabiei. În al doilea rând, este cel mai important stat din Cornul Africii, cu puternice conexiuni sociale și politice cu vecinii. Războiul civil actual are participații din statele vecine. Nu trebuie ignorate nici relațiile internaționale ale Etiopiei.

Concret, războiul civil între statul federat tigrin și autoritatea centrală va continua. Posibilitatea alimentării unor noi forțe centrifuge este reală, după cum a dovedit în 2021. Avantajul este acum de partea guvernului federal, în special datorită tehnologiei, dar problemele de construcție statală, nu neapărat de construcție a unei națiuni civice care să suporte statul, ci de asigurare a unei constituții federale cu adevărat funcțională, bazată pe un federalism real, nu doar centralism cu elemente federale etnice. Conflictul cu Egiptul și Sudanul pe tema Barajului Marii Renașteri rămâne, de asemenea, pe agendă, cu potențial de război. Momentan, acesta face victime în Sudan, cu lovituri de stat, în care pierd forțele democratice și sprijinul pentru partea Etiopia din Sudan. Greu de ales între energia mult necesară și apa și alimentația la fel de necesar de partea cealaltă, evident condimentate cu restul afacerilor.

Irlanda

Continua încălcare a Regatului Unit a Protocolului privind Irlanda de Nord pe fondul ieșiri din Uniunea Europeană va pune numeroase obstacole relațiilor dintre UE și Londra. În acest an am avut, pentru prima dată în câteva decenii, noi violențe în Irlanda de Nord, violențe oprite la momentul aderării ambelor state în Uniunea Europeană. Reapariția activă a grupărilor paramilitare din Irlanda de Nord va fi greu de diminuat, mai ales pe fondul negocierilor eșuânde între UE și Regatul Unit. Irlanda rămâne parte a pieței unice europene, însă nu și Irlanda de Nord, angajamentul actual presupunând păstrarea sa formală în aliniamentul insular cu vămuire peste Marea Irlandei în legătura cu Regatul Unit. Riscul de contagiune către alte probleme ale uniunii este de luat în seamă.

Siria

Ideal, Siria ar intra într-un moment de reconstrucții, însă jumătatea de milioane de decese în ultimul deceniu lasă multe probleme. În același timp, milioane de refugiați și strămutați intern vor avea un cuvânt de spus în toate aceste evoluții. În mare, sirienii care doreau o schimbare a regimului pentru mai bine au fost părăsiți de Occident în toată această evoluție, iar alte părți interesate nu sprijină neapărat același lucru ca aceștia. Dinastia Assad încă nu controlează tot teritoriul Siriei, iar nordul teritoriului este amenajat de Turcia. Numeroase miliții încă se confruntă pe teren. Cu Iran, China și Rusia interesate de deschiderea la Marea Mediterană a Siriei, riscul unor conflicte crește, mai ales că vine în sprijinul unor mișcări comerciale ilegale, fie că dedicate Siriei cu destinatari supuși sancțiunilor internaționale, fie cu componente pentru programul nuclear iranian, și în amenințarea altor actori regionali.

Iran

Administrația Biden a redus presiunea față de Iran, însă revenirea la Acordul nuclear iranian este aproape imposibilă. Obiectivul îndeplinirii angajamentelor internaționale ale Iranului privind monitorizarea programului nuclear este departe; la fel și cel privind reținerea față de acțiunile de îmbunătățire a uraniului. Ceea ce ar debloca această situație ar fi reîntoarcerea SUA în Acordul nuclear, concomitent cu eliminarea unor sancțiuni internaționale aplicate Iranului. Puțin probabil, însă, ținând cont de coordonarea pe anumite paliere a Iranului cu Rusia și China, cât și de istoricul încălcării angajamentelor între 2015 și 2017, precum și de destabilizare regională a altor state.

Peninsula Coreea

Nu putem ignora nici ceea ce mai face Kim Jong-un cu ambițiile sale nucleare. Direct, nu prea este de interes, chiar dacă este doar o țară între România și Coreea de Nord. Chiar dacă și-a schimbat look-ul, cu o nouă frizură și puțin mai slab, chiar dacă s-a mai reluat un dialog cu Coreea de Sud, Coreea de Nord rămâne o amenințare pentru securitate regională, cu implicații la nivel global.

Africa subsahariană

Ignorată în acest context este Africa subsahariană. Problemele nu sunt doar legate de grupările extremist violente, ci și de problemele economice masive din această zonă. Lovituri de stat, revolte, conflicte civile, conflicte climatice și state falimentare sunt în lista de așteptări pentru 2022. Impactul asupra Europei merge pe mai multe dimensiuni, dar o nouă criză a migrației sau căderea unor regimuri prietenoase se află printre riscurile realiste.


Sperăm la un 2022 în care aceste riscuri să nu se transforme în amenințări de neevitat la adresa păcii și securității internaționale.

P.S.: Nu am adăugat riscurile tematice, unde schimbările climatice, accesul la apă, alimente, competiția spațială, starea globală a internetului, degradarea biodiversității, accesul la energie și colapsul vechilor structuri de securitate amplifică riscurile și amenințările.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

2 Replies to “10 riscuri și amenințări pentru securitatea internațională în 2022”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *