Uniunea Europeană, decisă să se apere împotriva coerciției

Uniunea Europeană, decisă să se apere împotriva coerciției

Comisia Europeană a anunțat propunerea unui nou instrument juridic prin care să apere Uniunea Europeană și statele membre împotriva presiunilor economice deliberate venite din alte părți: Instrumentul Anti-Coerciție.

Este un instrument comercial cu implicații asupra politicii externe europene. Scopul este de a descuraja țările terțe să restricționeze sau să amenințe să restricționeze comerțul sau investițiile pentru a determina o schimbare a politicii UE în domenii precum schimbările climatice, fiscalitatea sau siguranța alimentară. În esență, este o manifestare a suveranității europene asupra măsurilor europene într-o încercare legitimă de apărare a intereselor comerciale. Este vorba despre un cadru care să permită măsuri de retaliere de ultimă instanță.

Pe un fond geopolitic tot mai intens, comerțul este folosit ca armă pentru atingerea unor obiective politice. Deși este cel mai mare bloc comercial global, UE nu are capacitatea de a răspunde în mod adecvat pentru a-și apăra interesele. Noul instrument își propune să ofere un instrument prin care să își apere interesele și să descurajeze măsurile coercitive îndreptate împotriva sa. Propunerea acestui instrument de descurajare și contracarare a acțiunilor coercitive desfășurate de țări terțe a fost realizată pe baza unor largi consultări implicând victimele directe ale intimidării economice îndreptate împotriva UE, în principal întreprinderi și asoicații industriale.

Descrierea Comisiei Europene amintește despre ce este vorba:

„Instrumentul anti-coerciții este conceput să detensioneze relațiile economice și să determine stoparea unor măsuri coercitive specifice prin intermediul dialogului, ca prim pas. Orice contramăsuri luate de UE ar fi aplicate numai în ultimă instanță, atunci când nu există nicio altă modalitate de a contracara intimidarea prin măsuri economice, care poate lua multe forme. Acestea variază de la instrumente explicite de coerciție și de apărare comercială îndreptate împotriva UE utilizate de unele țări, la controale selective la frontieră sau controale în sfera siguranței alimentare vizând produsele dintr-o anumită țară a UE, până la boicotarea unor produse cu o anumită origine. Scopul contramăsurilor este de a menține dreptul legitim al UE și al statelor membre de a face alegeri și de a lua decizii în materie de politici în mod suveran, precum și de a preveni interferențele grave în suveranitatea UE sau a statelor sale membre. […]

UE va colabora direct cu o țară în cauză pentru a pune capăt intimidării economice. Dacă intimidarea economică nu se oprește imediat, noul instrument va permite UE să reacționeze rapid și eficient, oferind un răspuns personalizat și proporțional pentru fiecare situație, de la impunerea de tarife și restricționarea importurilor din țara în cauză, la restricții vizând serviciile sau investițiile sau la măsuri de limitare a accesului la piața internă a UE.”

Dezbaterea privind acest instrument anti-coerciție este abia la început. Există anumite argumente privind necesitatea aprofundării compatibilității sale cu dreptul internațional și, în anumite aspecte, chiar de verificare a compatibilității cu legislația internă. Există și îngrijorări privind posibila aprofundare a protecționismului european în condițiile în care UE proiectează imaginea unui campion al comerțului liber în plan internațional. Este chiar obiectivul pe care Instrumentul Anti-Coerciție încearcă să îl apere, comerț fără politică. De asemenea, riscurile de escaladare ale unor conflicte și chiar de afectare a unor relații economice și politice semnificative sunt printre posibilități. Dincolo de o propunere comercială, este și o propunere politică, cu implicații de discutat deschis.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *