Tinerii și respectul

Prima categorie există și, din nefericire, nu face altceva decât să o distrugă pe a doua. Nu zic toți, deoarece sunt și contraexemple, dar majoritatea tinerilor din ziua de astăzi, indiferent dacă au 7 sau 19 ani, au uitat cuvântul respect. Nu există în dicționarul lor, iar în curând, în ediția din DEX, va fi marcat cuvântul „respect” ca arhaism.

Acest articol al meu pornește de la o simplă vizită la biserică. Am fost ca tot omul, mai ales că în joia mare este o denie, a celor 12 evanghelii. Nu știu denumirea exactă. Nu aici vreau să bat. Doresc să spun că a murit orice urmă de respect. Asta am simțit și aș fi vrut, mai bine, să nu fi fost acolo.

Am văzut tineri de vârsta mea care stăteau jos, iar oameni în vârstă, peste 80 de ani, erau în picioare, obosiți după o zi de muncă. Am văzut dovada că acea solidaritate între generații este cvasiinexistentă. Aș fi vrut să nu fiu martorul acestor evenimente. Am fost deranjat, în timpul slujbei, de copii (atât mai mici, cât și mai mari) care discutau despre orice.

Cel mai mult am fost scandalizat de niște discuții pe care le-am auzit la intrare. La înjurători între cei prezenți mă așteptam, dar credeam că la biserică nu vii ca să îți faci cunoscut modul în care a decurs ultima ta relație sexuală. Credeam că mai există un pic de respect pentru o instituție sau, mai mult, pentru cei ce trec pe lângă tine.

Mai trebuie să adaug manelele și „mersul după agățat” la denii? Nu cred. Multe s-au schimbat în ultimul timp. Îmi amintesc, când eram mic, pe vremea mea (ca să încep cu poveștile pe care le urăsc cel mai mult când mi se spun din alte părți), veneau o mulțime de oameni. Acum s-au dus. Unul câte unul au apus și au încercat să lase locul altora. Cei din urmă sunt puțini, puțini care merită. Restul vin la o bere la cel mai apropiat magazin și… între timp, mai ajuns și prin naos. Se mai și închină. După, revin la vechiul obicei.

Culmea, o mare parte dintre aceștia, țin post. Oare au uitat ce înseamnă postul? Cred că situația este alta: nu au știut niciodată ce înseamnă postul. Au ales partea superficială, restul fiind respins. Anturajul, cât și proasta educație, au fost factorii principali care au contribuit la deteriorarea acestora.

Stau și mă gândesc unde se va afla România peste douăzeci de ani? Ceva îmi spune că nu prea departe. Generațiile acestea se vor maturiza, se vor înmulți și … rezultatul va fi cel dorit: o Românie a prostului gust, o Românie distrusă de la un capăt la altul, o Românie a nonvalorilor. Poate pare ciudat faptul că acum alergăm după ceva bun, dar în curând, dacă nu se va întâmpla ceva (nu știu ce), se va ajunge ca puținii rămași să alerge după … nimic.

Valorile dispar cu timpul. Se pierd, nimic nu le poate salva. Sunt efemere…  Cultivate, se propagă. Necultivate (sau preluate doar cele negative), acestea vor duce la un declin, la un declin al civilizației…Nu vreau să compar asta acum cu căderea Imperiului Roman de Apus, dar deteriorarea morală a societății nu aduce niciun bine și niciun câștig. Absolut nimănui.

Acum stau și mă întreb:

• Care sunt modelele celor care se comportă în felul acesta?
• Nu observă, chiar și făcându-le observații, ceea ce fac?
• Cum se simt părinții lor în aceste cazuri, în cazul în care nu sunt orbi?
• …

Trist, dar adevărat.

În seara asta mi-am dat seama cum totul dispare, cum vii la biserică pentru a-ți etala cele mai noi haine și cel mai strălucitor ruj, cum iubești să te îmbrâncești și cum idolul tău este …

Noapte bună!