A scăzut încrederea românilor în Uniunea Europeană

A scăzut încrederea românilor în Uniunea Europeană

2017 marchează împlinirea a zece ani din momentul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Schimbări în percepția românilor asupra UE au avut loc în această perioadă, dar și multe alte evenimente interne și internaționale au marcat experiența României și a cetățenilor ei.

Imaginea Uniunii Europene și a instituțiilor sale

În general, imaginea Uniunii Europene și a instituțiilor Uniunii Europene este mai bună în ochii românilor față de media europeană (50% în România, 35% media europeană – în privința imaginii pozitive a UE, doar Irlanda – 55% și Polonia – 51% au un procent mai ridicat), iar instituțiile naționale dețin un nivel de încredere mai scăzut.

În timp ce media europeană plasează administrația publică și autoritățile publice locale și regionale cu un grad de încredere mai ridicat din partea cetățenilor, urmate apoi de instituțiile europene, în România situația este inversată.

Câteva exemple în acest sens sunt reprezentate de:

• încrederea în Uniunea Europeană (52% România, 36% Uniunea Europeană);
• încrederea în Parlamentul European (55% România, 42% Uniunea Europeană);
• încrederea în Comisia Europeană (50% România, 38% Uniunea Europeană);
• Încrederea în Banca Centrală Europeană (43% România, 34% Uniunea Europeană)

Care sunt cele mai bune rezultate ale Uniunii?

În timp ce europenii consideră că pacea (35%), libera circulație (26%) și euro (8%) reprezintă principalele rezultate ale UE din categoria celor mai bune, cetățenii români prioritizează pe primele locuri ale celor mai bune rezultate ale Uniunii libera circulație (35%), pacea între statele membre (21%) și programele de schimb pentru studenți (9%).

Este relativ ușor de înțeles de ce diferă aceste rezultate, întrucât beneficiile liberei circulații și ale programelor de schimb sunt mai ușor de atins de cetățenii români. Cu euro avem mai puțin de-a face, iar pacea este mai dificil de văzut ca rezultat, mai ales că România nu a făcut parte din primele valuri de extindere.

Ceea ce mă surprinde este faptul că nivelul bunăstării sociale este amintit doar de 7% din cetățenii români, iar media europeană fiind de 5%. Este drept că au fost o serie de evenimente în trecutul recent, printre care criza financiară, care au făcut ca bunăstarea să nu mai fie simțită la fel de bine.

Uniunea Europeană în direcția bună

Ce ar mai fi important este faptul că din prisma obiectivelor obiectivelor strategiei Europa 2020, 60% dintre români consideră că Uniunea Europeană se îndreaptă în direcția corectă pentru a ieși din criză și pentru a face față noilor provocări globale.

Acest procent poziționează România în prima parte a clasamentului, clasament condus de Lituania (74%), Finlanda și Suedia (71%). La celălalt capăt se plasează Grecia (28%), Italia  (29%) și Marea Britanie (35%).

Percepția românilor asupra problemelor naționale și europene

Diferențe considerabile sunt vizibile în ceea ce privește principalelor probleme naționale. Astfel, la nivelul României situația economică (32%), sistemul de îngrijire a sănătății și de securitate socială (32%) și creșterea prețurilor/inflația/costul de trai (24%) sunt văzute ca principalele probleme, în timp ce media europeană plasează șomajul (31%), imigrația (26%) și terorismul (14%) ca probleme principale.

Cele mai importante două probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană în acest moment se încadrează în media europeană: imigrația (36% național, 45% european) și terorismul (34% național, 32% european). Se înregistrează procente mai mari în România față de media europeană pe teme precum educație, mediu, impozitare, sănătate, pensii.

Ca o scurtă concluzie, văd în aceste date un interes scăzut al cetățenilor români față de subiectele aflate pe agenda europeană, o dezbatere superficială a subiectelor europene și chiar evitarea și neaducerea în atenția publică a unor subiecte. Desigur, există numeroși beneficiari ai proiectele europene, iar nivelul bunăstării a crescut considerabil în România, deși a uitat pe unii, însă tematica europeană înseamnă mai mult decât burse pentru studenți și fonduri europene (e drept că asta ar trebui să fie principale preocupare, însă ar trebui să fim îngrijorați de propunerea unei Uniuni cu mai multe viteze).

Datele folosite pentru a poveste cum arată imaginea Uniunii Europene din perspectiva cetățenilor români sunt disponibile în Standard Eurobarometer 86 Autumn 2016, Raportul național – România – Standard EB și în prezentarea raportului amintit.