Vina colectivă a Camerei Deputaţilor ajută prim-ministrul1
Mi se pare un drept legitim să cunosc ceea ce votează parlamentarii pe care i-am votat pentru a fi în poziţia în care sunt, prin urmare transparenţa ar trebui să fie un criteriu care să stea la baza activităţii parlamentare. Din păcate, se pare că nu în România.
Camera Deputaţilor a votat astăzi raportul făcut de Comisia Juridică, de Disciplină şi Imunităţi, un raport realizat ieri care propune respingerea solicitării Procurorului General al României de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de începere a urmăririi penale a prim-ministrului Victor Ponta.
În conformitate cu prevederile art. 157, al. 4., din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi (raport). Am vrut să arunc o privire pe Regulamentul Camerei Deputaţilor, am făcut asta şi mi s-a părut îngrozitor de antidemocratic faptul că voturile pentru aprobarea/respingerea cererilor de urmărire penală sunt secrete, iar pentru proiecte legislative se cunoaşte cine şi ce a votat. Ambele pot fi la fel de periculoase/nepericuloase pentru cei care votează, iar în ambele cazuri vorbim de interesul public.Trebuie să ne hotărâm dacă vrem transparenţă sau secretizare. Democraţie compatibilă cu ambele, problema nu stă în punctul acesta.
Proiectul de hotărâre a Camerei Deputaţilor 57/2015 are un singur articol. Este cel care însoţeşte raportul comisiei şi ceea ce împiedică realizarea justiţiei, fie că vorbim de simplul pas al închetării. Ce spune această hotărâre?
Camera Deputaţilor hotărăşte să nu înceapă urmărirea penală a domnului Victor Ponta, prim-ministru al României, şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în dosarul nr. 122/P/2012.
Regim cleptocratic protejat de Camera Deputaţilor
231 de deputaţi au ales să se opună începerii urmării penale şi să în protejeze pe Victor Ponta de cele 22 de posibile infracţiuni comise, solicitarea raportată şi ajunsă pe ordinea de zi reverindu-se la cele trei infracţiuni de conflict de interese.
Solicitarea nr.1531/C/2015 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva domnului deputat Ponta Victor – Viorel, prim-ministru al României, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de conflict de interese, care fac obiectul dosarului nr.122/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. (ordinea de zi, Camera Deputaţilor, 9 iunie 2015, ora 10:00)
Cum nu aveam cum să găsesc numele respectivilor deputaţi care obstrucţionat justiţia şi s-au plasat deasupra legii, am mers mai departe să văd din ce grup parlamentar sunt.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat are 182 de membri, conform site-ului Camerei Deputaţilor. Aici îi includem pe cei de la PSD şi UNPR. Grupul PC-PLR mai are şi el 26 de membri. Chiar şi aşa, ajungem la 208. Deci cei care au sprijinit azi-dimineaţă regimul cleptocratic s-au ascuns în mai multe locuri.
- ceea ce poate fi amuzant este faptul că însăşi ideea de vină colectivă, pe care am ales să o folosesc în subtitlu, are origini marxiste, originile care au sprijinist ascensiunea regimului comunist român [↩]