Problema germanofobiei pe fondul conflictului ruso-ucrainean

Problema germanofobiei pe fondul conflictului ruso-ucrainean

Fobie nu înseamnă neapărat ură, prin urmare referința acestui material la germanofobiei nu trebuie tradusă sau interpretată ca ură față de germani/de origine germană, așa cum este menționat în DEx, ci mai degrabă ca o antipatie, neliniște, nesiguranță și reacție anti-Germania. Conflictul din Ucraina a reușit să readucă aceste atitudini în spațiul public, dincolo de orice nivel acceptabil pentru o societate democratică. Orice acțiune anti-germană luată de Ucraina sau de Statele Unite este privită în România, din prisma simplistă la relațiilo ruso-germane, ca o temă de aplaudat, eliminând nuanța care face diferența dintre potențialele motive reale de neliniște și patologicul germanofobiei.

Modul în care a fost reflectat refuzul Ucrainei de a primi președintele Germaniei la Kiev pentru o reuniune-simbol al solidarității cu Ucraina în fața agresiunii ruse arată această evoluție din spațiul public. De altfel, sunt redate numeroase mesaje sub argumentul stării de excepție, prin care multe lucruri care în mod normal nu sunt persmise, acestea ar trebuie să fie înțelse și accelerate în această perioadă. Nu este democratic însă. Iar faptul că nu avem un război continuu în Uniunea Europeană se bazează tocmai pe democrație și stat de drept.

UE, de exemplu, dorea să ofere Ucrainei armament letal pentru război prin intermediul Facilității pentru Pace. Decizia a fost aprobată la nivel european, însă s-a blocat în Germania, deoarece astfel de decizii de înarmare trebuie să treacă prin aprobarea legislativului german, ceea ce nu se întâmplă așa de ușor. Motivele sunt ușor de înțeles: o parte din armele respective vor ajunge mai devreme și mai târziu în UE pe linia rețelelor de criminalitate organizată, iar escaladarea unui conflict din vecinătatea va avea implicit efecte asupra bunăstării din Uniunea Europeană. Prin urmare, de ce să subvenționezi un nivel mai prost de trai, când oricum nu există soluții militare la conflicte militare? Este o dezbatere pe care democrația germană o are. Un lucru este înarmezi Pakistanul, la mii de kilometri distanță, altul este să înarmezi Ucraina.

Cum sunt cele două exemple avem multe altele. Presa se asigură că ceea ce pe moment pare indezirabil/imoral/amoral/că nu este partea viziunii noastre va ajunge la public și va face această audiență mai dependentă de gândurile și raționamentele pre-existente. Doar că aceste demersuri transmit o imagine simplistă, fără să aibă în considerare aspectele principale. Și, mai mult, problema este că alimentează neliniștea și antipatia politică față de Germania, în condițiile în care este motorul economic al Uniunii Europene și, fără relațiile bune cu Germania, România ar fi fost într-o situație probabil mai proastă decât Serbia acum – de la investiții și comerț la mobilitate pentru muncă și afaceri, Germania este un pilon al dezvoltării întregii Europe Centrale și de Est. Când lucrurile merg prost acolo, sunt șanse ridicate să meargă și mai prost aici. Iar discuția nu este doar economică, căci ne amintim cum a evoluat la nivel politic în perioada interbelică și în timpul Războiului Rece.

Nu pot să nu observ cum această temă este instrumentalizată și în alte direcții utile politic, cum ar fi împotriva statului de drept. Linia de argumentare folosită de cei care promovează această direcției este destul de simplistă: România absoarbe cu dificultate fondurile europene pentru că Germania impune condiții dure, afirmație însoțită de obicei de comparații cu Ungaria și Polonia, state care au mari probleme cu respectarea regulilor democratice și ale statului de drept, despre care aceștia afirmă că beneficiază de condiții mai facile decât România, ceea ce este departe de orice adevăr. Problema unor astfel de linii de discurs este că rămân întipărite foarte ușor la nivel de colectiv și, repetate, ca orice alt mesaj, ajung să fie crezută de populație.

Concluzionând, avem o problemă cu intoleranța în spațiul public. Până acum, aceasta era concentrată pe câțiva țapi ispășitori mai puțin vizibili, însă acum, motivată de angoasa războiului, fierbe. Rusia, Germania și oculta se află zilele acesta în topul laitmotivelor intoleranței. Astăzi, poate aceasta este într-o stare latentă, dar există riscul sedimentării, cu implicații asupra păcii și prosperitîții în Europa.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *