Pozițiile șubrede ale câștigătorilor alegerilor

Pozițiile șubrede ale câștigătorilor alegerilor

Fără a nega eforturile duse pe toate fronturile de competitorii electorali, mai puțin la categoria pluralism politic, unde am văzut o absență a programelor politice în mare parte, neimplicare în dezbateri și un dialog al surzilor în care temele importante de competența autorităților locale și județene au fost ignorate, precizez că tsunami-ul descris de președintele care a pierdut alegerile de primar, valul descris peste tot în media, fericirea și extazul venit din toate părțile nu sunt neapărat conectate cu realitatea.

Absenteismul rămâne o mare problemă. Evident, sunt multiple cauze aici.

Situația noilor primari este foarte fragilă. La Capitală, unde Nicușor Dan, candidat independent, a câștigat alegerile împotriva candidatei PSD, Gabriela Firea la 5 puncte procentuale. Problema este că Nicușor Dan a luat doar 15% din voturile cetățenilor cu drept de vot din București. Da, diferența dintre cei doi este de aproximativ 32.000 de voturi, un număr mai mare decât un orăș de grad secund dintr-un județ, dar tot 15% rămâne.  A câștigat în patru ani încă două treimi din voturi și a învins, dar acest lucru vine fondul susținerii aproape unanime din partea opoziției și pe o administrație dezastruoasă a orașului. Nu trebuie să fii pesedist, penelist sau pluserist pentru a constata că fiecare an de poluare în București îți taie câteva săptămâni din viață. La Sectorul 1, Clotilde Armand a luat cu două puncte mai mult raportându-ne la populația cu drept de vot, 17%.

La Sectorul 5, unde sunt acuze în dreapta și în stânga, dar unde am avut una dintre cele mai echilibrate și reale competiții electorale, au fost patru candidați principali. Câștigătorul cu 25% a adunat doar 10% din populația cu drept de vot. 10%. Victoria lui Piedone nu este un dezastru, ci mai degrabă îi plasează pe cei care propun o agendă „reformistă” în topul rușinii electorale. 13% înseamnă victoria de 36% la Sectorul 2 a USR-PLUS-PNL, noroc cu fostul primar Neculai Onțanu, altfel viceprimarul PNL trecut la PSD câștiga fără probleme. 13% și la Sectorul 3, deși diferența între locul 1 și locul al doilea este semnificativă. La Sectorul 5, avem un alt top al rușinii, candidatul de pe primul loc a luat de două ori mai multe voturi față de candidatul unic al „marii alianțe”.

Să mergem în afara țării:

• Timișoara: Dominic Fritz, unul dintre candidații vedetă, ar fi câștigat și în două tururi din prima etapă cu 53%, dar are doar 17% din cetățenii cu drept de vot în dreptul său, după câte abuzuri a comis candidatul PNL;
• Brașov: 14% la Brașov pentru Allen Coliban, chiar dacă înseamnă 42% din voturile exprimate;
• Iași: 11% pentru Mihai Chirică (PSD în PNL) la Iași, dar acolo e mai complicat cu listele electorale; locul al doilea a luat 8% cu 30%.
• Constanța: bătălia întrei de la Constanța a fost adjudecată prin votul a doar 10% din cetățenii cu drept de vot de acolo;
• Cluj-Napoca: primarul în funcție, cu un scor de 74% din voturile exprimate, a luat doar 25% din voturile cetățenilor cu drept de vot;
• Craiova: pentru reședința Doljului, s-a dat tot o bătălie în trei, iar Lia-Olguța Vasilescu, deși la distanță de următorii clasați, a luat dor 12% din voturile cetățenilor Craiovei;
• Bacău: o bătălie în trei, în care doar 5.000 de voturi fac diferența între locul 1 și 3, vedem cum câștigătorul a ieșit cu sprijinul a 8-9% din cetățenii orașului;
• Focșani: polarizarea este între PSD și PNL, unde PSD e PNL, iar PNL e PSD, diferența fiind făcută de 2.000 de voturi. Câștigătorul a luat 19% din opțiunile cetățenilor.
• Baia Mare:  din familie PNL, independentul Cherecheș a luat 14% din voturile posibile, dar asta înseamnă 41% din cele valabil exprimate;
• Suceava: 9% din totalul alegătorilor înscriși pe liste au votat câștigătorul, câștigător care are aproape 32% din voturile valabil exprimate;
• Oradea: cu 70% în dreptul candidatului PNL, acesta are doar 25% din voturile cetățenilor cu drept de vot.

Cred că este evidentă problema reprezentativității aici, a dezactivării politice a cetățenilor, asta dacă mai există oameni prin locurile acelea.

Spre final, amintesc și faptul că am vorbit de populația cu drept de vot aici, dar în realitate este o referință relativă la cetățenii peste 18 ani înscriși în listele electorale.