Marele Zid Verde
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat recent în cadrul discuțiilor privind combaterea schimbărilor climatice de la Glasgow inițiativa Marelui Zid Verde. „Marele Zid Verde arată cum acțiunea climatică combină acțiune locală și ambiții globale”, amintise reprezentantul instituției europene. Uniunea Europeană oferă peste 700 de milioane de euro anual în finanțare pentru inițiativa Marelui Zid Verde, sprijind diferite acțiuni desfășurate în sprijinul proiectului african. Despre ce este vorba?
În condițiile în care aproximativ 45% din terenul Africii este afectat de deșertificare, combaterea degradării solului este esențială pentru asigurarea sustenabilității regiunii. Marele Zid Verde își propune să aibă contribuții economice, sociale și de mediu la scală continentală. Proiectul a fost forțat și de evoluțiile din regiune precum practicile nesustenabile de folosire a pământului care a dus la degradarea accelerată. Astfel, Marele Zid Verde a apărut ca o inițiativă vizionară pentru a asigura un mediu care să readucă beneficiile naturii.
Se așteaptă ca inițiativă să captureze 250 de milioane de tone de carbon, echivalentul carbonului eliminat de pădurile și solurile din UE în 2018. Proiectul este coordonată de o agenție panafricană dedicată. Peste 20 de țări africane sunt implicate în implementarea Marelui Zid Verde. Reunește și numeroși parteneri internaționali. Până în 2030, inițiativa își propune să restaureze 100 de milioane de hectare de pământ degradat, să captureze 250 de milioane de tone de carbon și să creeze 10 milioane de locuri de muncă verzi.
Marele Zid Verde: ambiția împăduririi a 8.000 de kilometri pătrați
Inițiativa își propune să împădurească 8.000 de kilometri pătrați de la estul la vestul Africii ca un cordon ecosanitar împotriva deșertificării, propunându-și să țină în frâu Sahara. A fost lansată în 2007 de liderii africani și beneficiază de sprijin consistent din partea Uniunii Eurpene. Până acum, în mai bine de un deceniu, 15% din obiectiv a fost îndeplinit. Primele de rezultate au fost livrate deja, având exemple precum 12 milioane de arbori plantați în Senegal sau 15 milioaen de hectare de pământ degradat restaurat. Când va fi finalizat, structura ecologică va fi de trei ori mai mare decât Marea Barieră de Corali.