Jobul de peste strada

Cu ce minusuri vine jobul de peste stradă?

Un dialog între președintele Franței, Emmanuel Macron, și un tânăr horticultor fără loc de muncă, Jonathan Jahan, la un eveniment public de la Elysée a stârnit o serie de controverse. Tema: cum să îți găsești un job.

Un președinte și-un șomer discută despre locuri de muncă

Tânărul șomer își căuta un loc de muncă, iar președintele francez i-a oferit câteva sfaturi: să se înregistreze ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, să verifice cafenelele pariziene și să persevereze, căci va găsi un loc de muncă.

Declarația care a inflamat opinia publică a fost alta, amintită în schimbul de replici. „Hoteluri, cafenele, restaurante, traversez strada și ți-am găsit un loc de muncă, ei vor doar oameni care sunt gata să munceasă”, spuse Macron, continuând cu o afirmație în care spune că nu există un loc unde merge în care să nu audă că nu caută oameni.

Vestea bună este că tânărul și-a găsit un loc de muncă după mediatizare, a avut de unde alege, nu în domeniul pentru care s-a pregătit și în care își căuta un loc de muncă, horticultura, nici în cel recomandat de Macron, în cafenele, hoteluri, restaurante sau construcții, ci ca șofer. De fapt, cei de la Elysée l-au pus chiar în contact cu Federația Horticultorilor, iar tânărul de 25 de ani a avut oportunitatea să refuze vreo douăzeci de oferte de muncă în domeniul în care era pregătit.

Soluția a venit din partea unei agenții de muncă temporare. Agențiile de muncă temporare au explodat după marea criză economică de acum un deceniu. Sunt diferite categorii de agenții de muncă temporară, însă una dintre atribuțiile lor principale constau în intermedierea relației dintre angajator și angajat. Relațiile de muncă nu mai sunt bidirecționale între cei doi actori principali, ci apare un terț care se poate ocupa de diferite activități (remunerare, îndeplinirea obligațiilor fiscale, programarea muncii, etc.) și mediază relația între angajat și angajator. Angajatul oferă muncă acestui terț, în timp ce angajatorii cumpără serviciile de la terț.

O imagine nuanțată asupra agențiilor de muncă temporară

Agențiile de muncă temporare pot avea diferite activități, se pot ocupa nu numai de recrutare și gestiune pentru oferte de muncă temporare, dar și de găsirea muncitorilor pentru contracte individuale de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. Agențiile de muncă temporară promovează un model non-standard de desfășurare a muncii, în diferite studii fiind asimilate cu un nivel ridicat de precaritate pentru lucrători.

Cu toate acestea, nu înseamnă că nu există beneficii în urma angajării prin această metodă. Există o cerere și o ofertă de locuri de muncă temporară, pot scoate oameni din zona de inactivitate economică și îi pot îndrepta spre piața muncii și, așa cum spune reprezentantul agenției care i-a oferit o soluție lui Jonathan, citat de BFM TV, oferă ajutor la nevoie, inclusiv o soluție de părăsi șomajul și de a găsi un prim job. Agențiile de muncă temporară oferă flexibilitate, iar pentru unii lucrători poate fi un pas pentru un contract de muncă standard.

Motivațiile pentru care angajații apelează la agențiile de muncă temporară merg de la dobândirea experienței, obținerea unui venit suplimentar, un job de vacanță sau în timpul studiilor sau pentru a obține experiență la facilitarea tranziției între locuri de muncă, imposibilitatea de angajare directă, încheierea contractului anterior sau necesitatea unui loc de muncă.

Care sunt minusurile angajării prin agent temporar de muncă, ținând cont că există diferențe interocupaționale, intersectoriale, de vârstă, de economie și nu numai? Lista de mai jos indică câteva, de la instabilitate și venituri mai mici la stres, riscuri mai mari pentru hernia de disc și costuri mai mari pentru sănătate:

Un loc de muncă mai puțin stabil, de obicei asociat cu venituri mai mici (chiar și până la 15-20% față de un angajat direct al companiei);
Dacă cauți stabilitate sau o perspectivă pe termen mediu și lung, această formulă dezavantajează, fiind generată chiar o categorie de lucrători temporari;
Riscul de rămâne captiv în oportunități de muncă temporară și de a nu avansa spre o ocupare stabilă și cu posibilitate de mobilitate ascendentă;
Condiții mai dure în ceea ce privește sănătatea și securitatea în muncă, de la calitatea mediului de lucru, la condițiile de muncă și riscul de accidente;
Ocupațional, incidența muncii prin agent temporar este mai mare în rândul ocupațiilor elementare (3,3%), operatorilor de instalații și mașini (3,2%), meșteșugarilor (2,2%), ocupații vulnerabile pe piața muncii;
Sectorial, distribuția acestor lucrători era dominată de servicii, producție și construcții, conform World Employment Confederation; sectorul de „gig economy” vine din urmă cu alte forme de intermediere a muncii – platforma, dar cu dezavantaje poate chiar mai ridicate;
Oportunități de formare și calificare limitate, având în vedere dinamica locurilor de muncă și împărțirea responsabilități în cadrul contractelor de muncă prin agent temporar;
Tinerii, de obicei mai puțin cunoscători, familiarizați cu piața muncii, mai puțin pregătiți și atractivi pentru piața muncii, reprezintă grupul cu incidența cea mai ridicată a muncii prin agent temporar (în Europa: 2,9% în 2012, conform ELFS, amintit de ILO, pentru 15-24 de ani, în timp ce pentru 25-54 de ani era de 1,3%, iar pentru 55-64% era de doar 0,7%).

3,3 de milioane de tineri europeni trebuie să treacă strada?

Nu știu în ce condiții lucrează tânărul care și-a găsit un loc de muncă în urma interacțiunii cu Emmanuel Macron, la fel cum nu propun soluții minune pentru cei 14,8% din tinerii europeni între 15 și 24 de ani aflați pe piața muncii și neocupați. 14,8%, conform Eurostat, însemna în august 2018 peste 3,3 milioane de tineri sub 25 de ani din Uniunea Europeană care nu au un loc de muncă, deși sunt gata să lucreze și sunt în căutarea unuia. Câți pot trece strada și să găsească un loc de muncă? Cât de decente sunt propunerile marcate de condițiile de mai sus în epoca „muncii decente pentru toți”?

Notă editorială: Articolul „Jobul de peste stradă” a fost redactat în luna octombrie 2018, înainte de mișcarea vestelor galbene (gilets jaunes).