Evaluarea sistemelor de justiție din UE publicată de Comisia Europeană

Evaluarea sistemelor de justiție din UE publicată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat ediția din 2018 a tabloului privind sistemului de justiției, oferind o imagine comparativă a independenței, calității și eficienței sistemelor de justiție din statele membre ale Uniunii Europene.

Este un mecanism prin care sunt monitorizate reformele din justiție din statele membre ale Uniunii Europene, fiind corelat cu Semestrul european. În evaluările de pe 23 mai publicate în cadrul Semestrului european, recomandările de politici pentru statele membre au inclus ideile principale ale tabloului privind justiția, îmbunătățirea eficacității sistemelor naționale de justiție fiind o prioritate a Semestrului european.

Tabloul este concentrat pe litigiile civile și comerciale și asupra cauzelor administrative, urmărind sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a crea un mediu mai favorabil investițiilor și afacerilor și mai orientat către cetățeni.

Acesta se axează pe cele trei elemente principale ale unui sistem judiciar eficace:

  • eficiență: indicatori privind durata procedurilor, rata de soluționare a cauzelor și numărul de cauze în așteptare;
  • calitate: indicatori privind asistența judiciară, taxele judiciare, activitățile de formare, monitorizarea activităților instanțelor, bugetul și resursele umane;
  • independență: indicatori privind modul în care întreprinderile și publicul larg percep independența sistemului judiciar, precum și privind garanțiile legate de judecători.

În ultimii trei ani, este remarcată o scădere a percepției publicului asupra independenței sistemului judiciar, aceasta fiind aproximativă ca bună și foarte bună de aproximativ 50% din public, un scor care plasează România în a doua parte a clasamentului. Percepția este măsurată conform unui eurobarometru de la începutul acestui an.

Aproape 30% din public consideră principalul motiv pentru percepția lipsei independenței ca fiind influența sau presiunea din partea guvernului și politicienilor, alături de cea exercitată de interese specifice.

O scădere drastică a percepției independenței curților și a judecătorilor în rândul companiilor este remarcată de tablou în ultimii doi ani, de apromativ 20%, de la peste 60% la sub 40%, printre cele mai mari de la nivel european, interferența sau presiunile guvernamentale și ale politicienilor fiind principalele motive. Scăderea este vizibilă și în cazul percepție asupra independenței justiției.

Raportul prezintă și independența structurală, urmărind implicarea executivului, legislativului și judiciarului în numiri și organizării sistemului de justiției.

Raportul din 2018 introduce și o evaluare a parchetelor membre, remarcând o largă tendință spre mai multă independență a parchetelor, în defavoarea subordonării sau legării acestora de executiv.

Documentul este disponibil aici.

sursa imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.