Este anormal primarul actual al Bucureștiului, având în vedere rezultatul electoral?

Este anormal primarul actual al Bucureștiului, având în vedere rezultatul electoral?

Firea este primar al Bucureștiului ca rezultat al sistemului electoral. Dacă PSD și PNL nu mențineau alegerea primarilor într-un singur tur, probabil ar fi fost altcineva primar al Capitalei. Dacă avem în vedere că Nicușor Dan a fost pe locul al doilea, posibil ca acesta să fie primarul contrafactual. În același timp, un scenariu tip USL în 2016 pe un vot în care se merge la balotaj doar dacă cineva nu face 50%+1 în primul tur ar fi dat tot candidatul USL câștigător – Firea sau altcineva.

Până în prezent (2018), au avut loc șapte rânduri de alegeri la termen în București în istoria de după 1989 și alegeri parțiale în două rânduri. Întâlnim situații variate, cu candidați câștigători din primul tur (cu majoritatea sau în formula primului clasat) sau în al doilea tur.

Am auzit multe critici referendindu-se la faptul că este un primar care reprezintă doar 13% din alegătorii bucureșteni, motiv pentru care am vrut să văd în ce măsură situația aceasta este anormală. Neavând un istoric semnificativ al alegerilor democratice și cu datele disponibile publice, a ieșit următoarea evoluția a rezultatelor, reținând situația primului tur sau turului unic:

2004 și 2012 sunt mai degrabă excepțiile, cu candidați care câștigă într-un tur susținut de alianțe electorale puternice și, un lucru important, cu candidați având deja un mandat la activ.  Dacă eliminăm realegerile lui candidaților Traian Băsescu și Sorin Oprescu, voturile obținute de primul candidat în primul tur sunt similare.

Alegerile locale din 2016 sunt recente în memoria politică, motiv pentru care este prelungită discuția despre reprezentativitatea unui primar. Având în vedere existența unui singur tur, problema pusă e reală, căci într-o situație similară, chiar mai dificilă pe diferența de voturi, rezultatul a fost întors în turul al doilea în 2000. Este, de altfel, singurul caz în istoria electorală bucureșteană post-decembristă în care se întâmplă acest fenomen, în rest câștigând primii clasați în primul tur.

Discuția despre reprezentativitate, dacă o înțelegem limitat la numărul de alegători din lista electorală care au optat pentru câștigător, este mixă. Alegerile parțiale din 2005 au dat pentru aproximativ trei ani un primar cu o reprezentativitate mai mică decât alegerile locale din 2016. Dacă într-un caz vorbim de un absenteism care a dat un primar cu peste 50% din voturi exprimate din primul tur, în al doilea caz opțiunea pentru pluralitate de voturi a dat un primar cu o reprezentativitate similară în cazul unor alegeri normale.

În loc de concluzie, primarul actual va avea probleme considerabile dacă își va dori realegerea, chiar dacă are experiența primului mandat. Le poate depăși în baza unui cumul de factori: atragerea unor noi baze electorale, existența unei opoziții locale fragmentate cu mulți candidați și neschimbarea sistemului electoral. Reducerea/creșterea bazinului electoral poate aduce un mic sprijin, dar relevant doar în situații limită. Există soluții multiple pentru toate aceste obstacole.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.