Două vorbe despre reacția românească față de ELI-ERIC și Laserul de la Măgurele

Am citit multe comentarii pe această temă. Puțini au adus în discuție situația îndeplinirii indicatorilor asumați de România. Și mai puțin au adus în discuție implicațiile acestui eșec din punct de vedere economic și financiar. Aproape inexistente au fost reacțiile față de modul de guvernare a acestui proiect în România, asociat unor practici la limita legalității sau ilegale, și chiar unele forme în care tocmai dimensiunea de cercetare era ignorată.

E prea devreme să spunem dacă va rămâne doar o clădire utilă doar marginal la marginea Bucureștiului sau dacă va reuși să intre până la urmă în ERIC. Șansele sunt mici, ținând cont de modul în care se dezvoltă proiectele de interes public în România, afectate în principal de aroganțe inutile, politizare excesivă, incluzând și legăturile de partid, pe linie guvernamentală și cu rețelele vechi din servicii, și afacerile care se fac pe margine, încât scopul proiectului este de fapt un pretext. Îmi doresc ceea ce este mai bine pentru proiect, cât mai rămâne fezabil, dar dacă nu sunt șanse, ar fi absurd să fie cheltuite fondurile de cercetare inutil zece ani în dauna celor care pot produce valoare adăugată.

Acum, cele două vorbe. Se ia articolul din Edupedu.ro în care se anunță că infrastructura de cercetare europeană în domeniu merge mai departe fără ELI-NP de la Măgurele. Apoi se iau declarațiile de anul trecut ale secretarului de stat pentru cercetare Dragoș Ciuparu și se comentează pe baza unor de-a dreptul aberante, dar care spun multe despre ce se face în Românica. Aș spune că sunt niște probleme de mentalitate, evident larg răspândite.

La a doua întâlnire, de la sfârșitul lunii februarie, eram pregătit să abordăm subiectul, i-am spus ca din punctul nostru de vedere problema cu Sistemul Gamma e un litigiu comercial și că atâta timp cât se află în instanță, nu văd ce putem face noi.”

În traducere, nu ne pasă de ceea ce se întâmplă și nu suntem interesați să accelerăm procesul. Cât durează litigiile comerciale în România este cunoscut. Mai mult, nu recunoaștem că ar putea exista și alte probleme, deși alții ne spun că nu sunt doar litigii comerciale la mijloc.

vom prezenta punctul de vedere că în opinia noastră propunerea de constituire a unui ERIC cu doar 2 din cei 3 pillars contravine deciziei Comisiei Europene de aprobare a infrastructurilor de cercetare din cele 3 state și că suntem deschiși în continuare discuțiilor. Că România vrea să se alăture consorțiului, dar că procesul de negociere trebuie să continue și să fie ascultat și punctul de vedere al României

Atitudinea tipică de Viorica Dăncilă sau Cristian Ghinea cu rățoirea față de partenerul de dialog, cu precizarea că partenerul de dialog este și cel care cunoaște regulile și mai și finanțează proiectul. Mergem mai departe cu interpretarea noastră, orice ar fi, deși mulți alții spun că nu este nicio problemă și este doar un detaliu tehnic.

„Au fost niște discuții prin care se susțineau anumite decizii la nivelul ERIC care în opinia noastră erau anormale. Se refereau la faptul că pentru ca să poți să angajezi, de exemplu, o femeie de serviciu la ELI-NP trebuia să obții aprobarea ERIC.

Atât timp cât vorbim de un proiect integrat și pentru care sunt puse la dispoziție și resurse comune, este normal că alocarea acestor resurse trebuie să fie aprobată la nivelul central al proiectului. Mai mult, sunt elemente ce țin de riscuri de securitate și altele în discuție. Plus că trebuie să te asiguri că nu ai angajat persoana în funcție de sistemul pile, cunoștințe, relații, printre altele. Este nevoie de garantarea unui minim control.

Iar controlul mergea până la aplicarea experimentelor.

Nu este normal să vezi pentru ce au fost cheltuite fondurile și dacă au fost cheltuite legal, ori organizate în cele mai bune condiții și că se supun domeniului de aplicare al infrastructurii de cercetare și nu este direcționat proiectul în scopuri ilegitime?

„Deci foarte multe decizii anormal ridicate la nivel de ERIC, ceea ce însemna că se pierdea foarte mult din independența științifică, funcțională și administrativă a tuturor pilonilor.

Doar că ceillați piloni au fost de acord cu acest proces comun, cu riscurile și beneficiile în cauză. În rest, știm povestea și discursul cu independența. Este chiar amuzant când cerem asta după ce am acceptat niște reguli și pe banii altora. Plus că este o interpretare eronată a conceptului de independență științifică. Și administrativă.

Această infrastructură de cercetare a fost construită din fonduri pentru dezvoltare regională. Cu alte cuvinte, ELI-NP trebuie să creeze dezvoltare regională în zona în care se află, respectiv București-Ilfov.  Deci să genereze proiecte care să duca la dezvoltare de companii.

Greșit, dezvoltarea regională își propune să consolideze coeziunea economică și socială în corectarea dezechilibrelor între regiunile sale. Înseamnă să aducă contribuții la reducerea disparităților între nivelurile de dezvoltare între regiuni și să reducă nivelul de înapoiere al celor mai slabe regiuni. Sunt două probleme principale. Prima, că vorbim deja de o zonă care la momentul aprobării era deja destul de dezvoltată, dar e mai puțin important față de a doua, anume că modul în care contribuie la dezvoltarea regională ține de proiect. Dacă ai proiecte în colaborare și cu alții, acest lucru nu este o limitare. Partea cu generatul de companii este ușor amuzantă din motive ce pot fi dezvoltate altă dată.

„Dacă ERIC ar lua deciziile astea, România nu ar mai avea niciun control pe dezvoltarea de tehnologii pe ceea ce se face la ELI și am putea să nu ne mai atingem indicatorii din proiect. Ne așteptăm să apară companii care să aplice rezultatele cercetării.

Este o confuzie între rezultate și îndeplinirea indicatorilor în întreg contextul declarației. Plus că indicatorii de proiect au fost stabiliți prin proiect de către cei de aici și se pare că nu prea cunoșteau rolul acestor finanțări.

Dacă agenda de cercetare este stabilită de ERIC, ceea ce nu este în regulă, pentru că facilitatea ea a fost construită din banii alocați României

De ce nu este în regulă, dacă vorbim de un parteneriat european menită să prin definiție să fie construit în jurul unei agende comune? Plus că facilitatea a fost construită din bani europeni alocați României pentru administrare în scopul îndeplinirii unor obiective de interes european. Și este o diferență mare de la bani alocați la bani disponibili după propriile interese.

„Nu se poate cu banii României să construiești o infrastructură care să fie coordonată de Lituania, de exemplu

Nu scriam articolul acesta, dacă nu dădea de acest provincialism. Îmi este dificil să înțeleg care este problema cu coordonarea de către Lituania la un moment dat a unui proiect la care participă și contribuie și Lithuania, în spiritul acelorași valori europene. La final, vedem că România, nu Lituania, nu și-a îndeplinit angajamentele Plus că vorbim de o procedură de coordonare a proiectului agreată de toți participanții.

Și în final:

noi intenționăm să dezvoltăm niște proiecte, să facem de exemplu oglinzi pentru sistemul laser, pe care le face Universitatea Osaka. O astfel de oglindă costă în jur de 3.000 de euro și se ‘prăjește’ în câteva pulsuri. Este extrem de important să fie făcută la noi în curte. Nici măcar Thales nu face oglinzile astea, le ia de la Osaka. 

Ne pronunțăm asupra furnizorilor înainte de a avea tot procesul de achiziție în regulă. Pe principiul, le-am luat banii, iar noi facem ce vrem. Evident, la noi în curte, căci spune multe asta. Nici nu știu cât de fezabil este din punct de vedere financiar în epoca unor lanțuri globale de aprovizionare. Plus că este un conflict de interese cât de mare posibl când ai directorul științific de la universitatea de la care vrei să faci achiziții. Este prea pe față.

În concluzie, îmi doresc ca acest proiect să se redreseze și să își dovedească utilitatea, căci este nevoie de investiții în cercetarea fundamentală.

imagine: eli-np.ro

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *