Cum s-a desfășurat dezbaterea cu privire la parada Gay Pride?

Miercuri, în cadrul proiectului Closer2Oxford meets Diwanieh, finanțat de Anna Lindh Foundation, ARDOR a organizat o dezbatere publică având pe tema necesității marșului diversității. Au participat mai bine de 60 de persoane, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o realizare pentru o dezbatere publică organizată ca la carte. Evenimentul a avut loc la Impact Hub și s-a bucurat de succes, dat fiind că mai bine de jumătate dintre spectatori au avut intervenții la finalul dezbaterii, în care au fost implicați reprezentanți ai societății civile.

Mi-am notat câteva idei din conținutul dezbaterii, vrând să le împărtășesc pe blog. Mi-a plăcut că dezbaterea nu s-a conturat prin polarizarea viziunilor cu privire la comunitatea LGBT, ci, în mod civilizat, a urmărit beneficiile pe care societatea românească și comunitatea respectivă pe poate avea sau nu prin intermediul paradei. A urmărit rolul pe care aceasta îl are, efectele pe care le aduce, care ar fi alternativele pentru Gay Pride și nu numai.

Este parada Gay Pride încă necesară în România?

Primul afirmator (îmi cer scuze cu această ocazie pentru faptul că nu am reținut numele vorbitorilor) a atras atenția asupra diferenței dintre teorie și practică, mai exact, despre egalitatea de șanse și libertatea de exprimare de la nivel teoretic și la nivel practic, partea teoretică fiind reprezentată, de data aceasta, de discursul public cu privire la drepturile LGBT și legislația (începând cu Constituția). Astfel, Gay Pride reprezintă o situație de win-win, atât pentru statul român, cât și pentru comunitate.

Primul membru al echipei negatoare a confirmat nevoia de a realiza legătura dintre practică și teorie, dar a adus în atenție faptul că o paradă nu face asta, având o puternică încărcătură emoțională (le oferă convingerea celor împotrivă să fie pe această poziție), iar scopul este convingerea celor care trebuie convinși. Personal, am apreciat că a venit cu o strategie cu privire la prioritățile comunității LGBT care ar putea echivala și ar avea efecte chiar mai mari decât parada:

  1. educația în toate formele;
  2. implicarea în politicile publice;
  3. asamblarea unei comunități.

După un scurt cross în care întrebările s-au legat de ineficiența convingerii în ultimii zece ani, afirmarea și incluziunea comunității, afirmatorul al doilea a adus în discuție necesitatea paradelor LGBT pe baza lipsei de securitate a acestora. Am rezonat cu această idee, intervenția mea de la final fiind pe fondul funcționării marșului diversității ca o măsură de protecție socială a acestora prin vizibilitatea pe care o creează. Afirmatorul a surprins evoluția în timp a modului cum mass-media a preluat și a evidențiat parada. Un alt argument adus a fost reprezentat de producerea marilor schimbări prin ieșirile în stradă, concluzionând că marșul diversității facilitează acceptarea și securitatea membrilor acestei comunități.

Ultimul speaker a contraargumentat modul în care este adusă imaginea Gay Pride în mass-media prin preluarea șocantului. De asemenea, a contraargumentat rolul pe care îl are în facilitarea acceptării prin faptul că societatea românească nu este pregătită încă, dovada fiind contra-parada organizată și, totodată, intoleranța sprijinită prin cooptarea celor indeciși spre valorile consacrate. A readus în discuție faptul că parada nu ar trebui să canalizeze toate resursele comunității LGBT.

Intervenția publicului în dezbatere și votul acestuia

După dezbaterea model oferită de cei patru vorbitori, publicul s-a implicat aproximativ 90 de minute în continuarea dezbaterii, venind cu diferite perspective și idei. Nu o să readuc în acest articol numeroasele idei și întrebări puse, complexitatea acestora necesitând un răspuns foarte dezvoltat, uneori, sau, pur și simplu, arată gradul de dificultate care trebuie luat în considerare în analizarea situației.

Preiau, totuși, de pe pagina Closer2Oxford rezultatul voturilor înainte și după dezbatere, cu mențiunea că la final au votat 10 persoane mai puțin, ceea ce face diferența reală de schimbare a opiniilor în cele două ore să fie mai mică.

Rezultatele votului spectatorilor înainte de dezbatere:

Rezultatul votului spectatorilor după dezbatere:

Mi-a plăcut faptul că am discutat argumentat pe tema acestui subiect și în zilele următoare la facultate și pe facebook, fiind, totuși, un pic dezamăgit de percepția unor persoane cu privire la acest subiect și promovarea unui mesaj neconectat la realitate, dar sunt optimist cu privire la faptul că informația reală va pătrunde tot mai mult printre cetățeni.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.