Departe de războaie culturale

Departe de războaie culturale

Climatul public devine din ce în ce mai radicalizat.

Devine din ce în ce mai greu să creezi punți între lumi diferite și să construiești ceva, fără a nu ajunge în fața unei alegeri politice și, de multe ori, partizane, care te obligă să aderi la o anumită agendă politică. În acest context, îmi doresc să stau cât mai departe de tot ce intră în categoria războaielor culturale, ideologice sau identitare, indiferent cât de bine sunt finanțate cele mai multe tabere. În același timp, în doresc să stau cât mai departe și efectele acestora, fie că vorbim de conflicte identitare, de promovarea politicilor identitare sau de orice abordare care uită că fiecare persoană este unică.

Este destul de ușor de înțeles că într-o asemenea atmosferă nu se poate construi nimic. Ne luptăm „politic” pentru ca o anumită agendă să învingă și ajungem, în cele mai multe domenii, într-un joc de sumă nulă din care nimeni nu are de câștigat pentru că bătălia este pentru victoria supremă. Dacă se schimbă direcția, apar și ceilalți care au grijă să îți piardă energiile pentru acest joc real, revocând cât de multe sunt posibile, indiferent dacă a fost ceva bun sau rău. În ultimii cinci ani, nu am văzut în niciun domeniu vreo lege care să fie elaborată adecvat, care să fie cuprinzătoare, fundamentată, care să permită operaționalizarea, să fie bazată pe consultarea tuturor părților afectate și să înceapă să genereze și rezultate. Niciuna.

Dar reușim în fiecare zi să readucem arme din arsenalul fanatismului în spațiul public. Reușim să evităm toate dezbaterile civilizate și să facem repede pași înapoi. Uităm un lucru important: progresul nu este ireversibil. Partea bună este că poți cuantifica și califica măsurile luate și ajungi să tragi linie și să vezi că, în timp ce am fost ocupați cu creșterea prețurilor la gaze sau cu interzicerea dreptului la opinie pentru că nu ne place, ajungem toți să fim mai săraci și mai puțin liberi. Iar în această societate a nelibertății vor fi mereu grupuri privilegiate și care nu vor urmări interesul public sau general, ci doar bunăstarea propriului grup, a câtorva persoane sau a uneia.

Închei printr-un îndemn la a verifica perspectivele tuturor părților, la documentare, la interogare și analiză critică. Este un prim pas pentru a evita extremele și extremismele.