Cum au fost cele cinci zile la conferința RomeMUN

Despre RomeMUN

Rome Model United Nations (RomeMUN) este cea mai mare conferință  din Europa de simulare a procesului de luare a deciziilor în organizațiile internaționale din sistemul Națiunilor Unite, într-un mod academic, realist, și cu invitați pe măsură. Se desfășoară la Roma, în capitala Italiei, și oferă un program complex și complet pentru o asemenea experiență. Evenimentul a fost organizat de Asociația Giovani Nel Mondo în perioada 14-18 martie 2015, aflându-se la a șasea ediție. Tema ediției 2015 a fost Feeding the Planet, Energy for All (Hrănirea planetei, energie pentru toți), un mesaj și o idee care reprezintă o adevărată provocare pentru lumea întreagă în prezent. Întâmplarea face ca anul 2015 să fie ultimul an în care se pot îndeplini Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (MDGs), obiective care au avut anumite progrese în ultimii 15 ani, dar care sunt încă departe de a fi îndeplinite. Se vor transforma în Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDGs).

Despre participare la RomeMUN

Am fost singurul student din România care a participat la acest eveniment. Probabil unul dintre motivele care au contribuit la această situație a fost lipsa promovării simulării academice în țară. Eu aflasem de acesta din perioada în care fusesem în Granada, tot atunci aplicând pentru a participa. 2000 de tineri din întreaga lumea adunați în aceeași încăpere reprezintă o provocare pentru orice organizator și pentru orice eveniment. Acesta este și motivul pentru care am participat în comitetul Organizației pentru Agricultură și Alimentație (FAO), motivul fiind oarecum logic: Roma găzduiește Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) și Programul Mondial pentru Alimentație (WFP).

Tema pentru comitetul FAO a fost unul de-a dreptul interesant pentru hobby-urile mele informaționale din ultima perioadă: How to feed the world in 2050. Creating a sustainable framework to manage food-security and combat poverty. În română, s-ar traduce prin Cum să hrănim lumea în 2050. Crearea unui cadru sustenabil pentru a administra securitatea alimentară și a combate sărăcia. Tema este complexă. Dezbaterile academice, negocierile și strategiile au atins, de-a lungul conferinței, subiecte precum: agricultura familială, agricultura sustenabilă, cooperarea regională, managementul apei, managementul deșeurilor, administrarea hranei, ajutorul internațional în materie de hrană și agricultură, tehnologiile pentru îmbunătățirea performanțelor agricole, transferul tehnologic între state, educația tinerilor fermineri, situația microcreditelor în agricultură, rolul subvențiilor, dezvoltarea rurală, organisme modificate genetic, băncile de pământ, accesul la resurse, dezvoltarea piețelor locale de alimente, rolul schimbărilor climatice în lupta împotriva insecurității alimentare, cum definim securitatea alimentară, diminuarea amprentei de carbon în crearea hranei și în sectorul agricol, infrastructura în asigurarea accesului la apă, sisteme de desalinizare, îmbunătățirea managementului riscului de inundații, lupta împotriva secetei în zonele cu potențial agricol, sprijinirea biodiversității, land grabbing, malnutriție și nu numai. Vă dați seama că complexitatea discuțiilor a fost dată și de numărul mare de state prezente în discuții și simulate, pregătite anterior de către delegați, astfel încât experiența să fie una cât mai reală și cât mai serioasă. Și așa a fost. Probabil am nimerit într-unul dintre comitetele cu cea mai mare interacțiune și calitate a dezbaterilor.

Spuneam că această conferință a adunat în jur de 2000 de participanți. Lucrând în comitete separate (UNESCO, FAO, SC, ECOSOC, GA-ECOFIN, GA-SOCHUM, UNEP, ICJ, UNICEF și CEU, ultima în afara sistemului UN), fiecare a adunat un număr impresionant de membri, cu excepția celor în care acest număr a fost fix. În cadrul FAO, unde am fost eu, am fost peste 60 de state reprezentate, având,  în general câte doi delegați fiecare stat. Așadar, fiecare secundă în cele cinci zile a contat și a fost folosită într-un mod propice.

Invitați speciali și teme de actualitate

Printre momentele care mi-au plăcut cel mai mult s-au aflat cele în care diferite personalități din domeniu au vorbit. Încep în ordine cronologică, cu deschiderea evenimentului. Această parte, precum și ziua următoare, a avut loc la Universitatea Luiss Guido Carli și a fost moderată de Ministrul Plenipotențiar Stefano Baldi, Directorul Institutului Diplomatic al Ministerului Italian al Afacerilor Externe. Printre invitați s-au aflat E.S. Ricado Neiva Tavares, Ambasadorul Braziliei în Italia, Catherine Flumiani, Consilier I, Ministrul Italian al Afacerilor Externe, Costanza Meizinger, Societa Dante Alighieri. Am profitat de moment și, după un discurs al ambasadorului brazilian în Italia, i-am adresat acestuia o întrebare cu privire la modul în care Brazilia și-a finanțat procesul de dezvoltare. Voi atașa răspunsul audio înregistrat în zilele următoare, astfel încât să rezolv problemele cu orice curiozități. Deși mă așteptam la un asemenea răspuns, forma acestuia a fost, oarecum, neașteptată.

În comitet, a vorbit la deschidere E.S. Marieta Okenkova, Reprezentant Permanent al Republicii Slovace la FAO, WFP și IFAD. Principal temă a fost family farming (agricultură familială), discutând despre inițiativele din acest domeniu. La un moment dat, a ajuns prezentarea la un subiect precum crearea unei platforme de informații a Organizației pentru Agricultură și Alimentație pe această temă, ca moștenire a Anului Internațional pentru Agricultură Familială 2014, care presupune existența unor puncte naționale de contact. Curiozitatea mea în formă manifestă și de această dată s-a concretizat pe acest aspect, întrebând dacă conținutul adăugat platformei prin intermediul acestor puncte naționale de contact va fi dependent de structura guvernamentală în care se va afla (cel mai probabil, undeva în Ministerul Agriculturii) sau dacă va avea și societatea civilă un punct de vedere de spus în această situație (furnizare de expertiză, încărcarea acesteia, cine va evalua și monitoriza conținutul, reglementarea). Răspunsul a fost interesat și util, voi reveni altă dată cu el.

Apoi, au urmat câțiva invitați după trei zile pline de tânără diplomație, negociere și dezbatere. La final, mai mulți invitați au prezentat diferite oportunități în domeniul securității alimentare și agriculturii sustenabile. Unul dintre acesta a fost Marcela Villarreal, Directorul Oficiului pentru Parteneriate, Advocacy și Dezvoltarea Capacității în Organizația pentru Agricultură și Alimentație – UN FAO.

În loc de concluzie…

Aș mai avea, probabil, de scris câteva zeci de pagini despre aceste momente. Au îmbinat tot ce trebuie și rezultatul a fost fain. Am uitat să spun că în ultima zi a fost un târg de cariere internaționale și de universități internaționale, unde am descoperit câteva programe interesante de master în diferite colțuri ale lumii în domenii precum relații internaționale, afaceri globale, marketing politic, diplomație și protocol, științe politice. Sunt super mulțumit de eveniment, chiar dacă a avut și punctele slabe pe partea de organizare. Conținutul, însă, se ridică la nivelul celei mai mare conferințe tip Model United Nations din Europa. Posibil să mai revin pe subiect.

Madalin Blidaru

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.