Se apropie alegerile generale din Germania. Sunt planificate pe 26 septembrie 2021. Până vom aveam o propunere de prim-ministru va dura ceva timp, deoarece trebuie negociat între partenerii viitoarei coaliții conținutul programului de guvernare. Armonizarea programelor electorale cu care aceștia merg în alegeri într-o propunere de program de guvernare este dificilă în Germania, ținând cont de conținuturile acestora. Pot fi luni intense de negocieri.
În acest moment, dintre prim-candidații partidelor politice cu potențial de ajunge cancelar se remarcă Armin Laschet (CDU), Markus Soder (CSU), Olaf Scholz (SPD) și Annalena Baerbock (Verzi). Desigur, mai sunt și celelalte partide, dar au șanse aproape zero să poată să pună cancelari. După 16 ani în care Germania a fost condusă de Angela Merkel, sunt șanse pentru schimbarea coaliției de guvernare. Această perioadă dominată de conservatori a adus în Germania una dintre cele mai negre perioade de după reconstrucția de după Al Doilea Război Mondial, efectele fiind simțite din plin de populație. Este important de inclus Verzii, deoarece sunt pe locul al doilea în sondaje, între 20% și 25%, și au opțiuni deschise de a intra la guvernare atât cu CDU-CSU ca partener junior, cât și în guvernări cu SPD și FDP sau chiar cu SPD și Stânga.
Armin Laschet (CDU)
Armin Laschet este ministrul-președinte al Renaniei de Nord-Westfalia din 2017, iar din acest an a fost ales ca președinte al Uniunii Creștin-Democrate (CDU). Înainte de a intra în politică, a studiat dreptul la universității din Bonn și Munich, lucrând ca redactor și editor pentru o un canal media public, apoi lucrând pentru o editură catolică. A fost membru în Bundestag începând cu 1994, reprezentând circumscripția Aachen, iar din 1999 al Parlamentului European. Laschet s-a retras ulterior la nivel de land, fiind din 2005 ministru responsabil de mai multe afaceri sociale, din 2010 membru al parlamentului de land. Conduce din 2012 CDU la nivelul Renaniei de Nord-Westfalia. Este susținător al consolidării integrării europene, a apărat poziția promovată de Merkel în timpul crizei migrației, însă are o poziție de apropiere cu Rusiei și China. Inclusiv pe subiectul anexării ilegale a Peninsulei Crimeea s-a poziționat într-o zonă necritică față de acest fapt. Susțină proiectul Nord-Stream 2 care ar crește dependențai Uniunii Europene de gazele rusești.
Markus Soder (CSU)
Experiența executivă a lui Markus Soder este redusă la cea de la nivelul Bavariei. Înainte de a intra în politică, a studiat dreptul , obținând în 1998 un doctorat, și a fost editor al canalului media public din Munchen. Este membru al Parlamentului Bavariei din 1994. Din 2007 a ocupat constant poziții ministeriale în Bavaria, de la afaceri europene și relații federale la sănătate, mediu, finanțe, dezvoltare regională și afaceri interne în land. Poziția de responsabil pentru afacerile interne din Bavaria a avut-o început cu 2011. Se remarcă prin pozițiile populiste, a militat pentru construcția de garduri la granița cu Austria în timpul crizei migrație, este împotriva mai multor sarcini pentru Germania în Uniunea Europeană, la un moment dat chiar un susținător al ieșirii Greciei din zona euro. Din 2018 este ministrul-președinte al Bavariei, iar din 2019 este liderul Uniunii Creștin-Social (CSU). Este împotriva lărgirii zonei euro către state precum Bulgaria și România și împotriva integrării fiscale la nivel european. În 2020, a fost primit de Vladimir Putin la Kremlin.
Olaf Scholz (SPD)
Este singurul candidat pentru poziția de cancelar care are experiență guvernamentală la nivel federal. Și-a început cariera ca avocat specializat în dreptul muncii. Între 1998 și 2011 a reprezentant o circumscripție din Hamburg în Bundestag, urmat de câștigarea alegerilor de primar al Hamburgului unde a rămas până în 2018. Pe lângă pozițiile locale, Olaf Scholz a fost ministru al muncii și afacerilor sociale între 2007 și 2009, iar din 2018 este ministru al finanțelor și vicecancelar. Este cunoscut în rândul social-democraților germani, având roluri relevante în partid încă de la începutul anilor 2000, fiind inclusiv un susținător al marii coaliții cu creștin-democrații; pe multe domenii, face parte din aripa conservatoare a social-democraților germani. Este susținător al aprofundării integrării europene.
Annalena Baerbock (Verzi)
Annalena Baerbock vine din Saxonia Inferioară, are o pregătire în științe politice la Universitatea din Hamburg și în drept internațional public de la London School of Economics. Este cel mai tânăr candidat pentru poziția de cancelar, fiind născută în 1980. Din 2013, reprezintă Verzii în Bundestag, iar poziția de copreședinte al Verzilor o are din 2018. Cunoaște temele de mediu și politică externă. Susține aprofundarea integării europene, făcând apel inclusiv pentru consolidarea angajamentelor europene pentru o politică de apărare europeană. în același timp, este printre susținătorii retragerii capacităților nucleare americane din Europa. Respinge proiectul Nord-Stream 2. Recent, a făcut un apel pentru oprirea sprijinului federal pentru proiectul Nord-Stream 2, spunând că este doar în beneficiul clientelei lui Putin și este împotriva intereselor geostrategice și de mediu ale Uniunii Europene
