Cine sunt beneficiarii schemei de relocare?

Cine sunt beneficiarii schemei de relocare?

În discuția irațională despre refugiați și imigranți, rămân câteva întrebări care nu au neapărat un răspuns prezentat cu calm și cu datele factuale în față, motiv pentru care astăzi răspunde unei alte întrebări: cine vor fi cei care vor ajunge în România prin mecanismul de relocare?

Schema de relocare prin intermediul căreia s-a făcut atâta vâlvă în statele din estul Europei este destul de simplă. După două consilii europene, s-a decis relocarea a 160 000 de persoane din Italia, Grecia și Ungaria (40 000 în prima serie, 120 000 în a doua serie) către alte state din Uniunea Europeană și nu numai. Mă voi referi la Uniunea Europeană pentru că Acordul de la Dublin este în picioare, este o obligație pentru statele membre, este sprijinit de Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și, acum, chiar mă bucur de demararea de către Comisia Europeană a procedurilor de infringement pentru nerespectarea legislației comunitare. Asta să clarificăm mitul că România a merge la Tribunalul de Justiție al Uniunii Europene. Nu, pentru încercările de manipulare a opiniei publice nu se face asta.

sursa imagine: Comisia Europeana

Bun. În maximum doi ani, cu o mică excepție, cei 120 000 de oameni ar trebui relocați. Primele transferuri pot începe în aproximativ o lună. Trebuie să clarificăm de la început că mecanismul de relocare se va face aplicanților pentru azil. Aceștia vor fi informați și vor cunoaște drepturile pe care le vor avea. Le vor fi luate amprentele, vor transmite informații despre calificările pe care le au, abilitățile lingvistice, competențe și nu numai, astfel încât să fie facilitată integrarea și, totodată, pentru a sprijini un mai bun management al beneficiarilor relocării.

Ce naționalități vor putea fi relocate?

Sirieni, irakieni și eritreeni. Aceștia sunt, în prezent, cei care vor putea fi relocați. De ce? Schema de relocare va fi aplicată naționalităților care au o rată de recunoaștere a azilului la nivel european mai mare sau egală cu 75%. Pentru a înțelege mai bine, puteți face o paralelă cu mecanismul de aprobare a solicitărilor de viză ale românilor pentru Statele Unite, doar că vorbim de concepte diferite, contexte diferite și beneficiari diferiți.

Comisia Europeană specifică că această rată are două obiective. Pe de o parte, să se asigure că aplicanții care chiar au nevoie de protecție urgentă vor avea dreptul să bucure de aceasta și, pe de altă parte, să prevină aplicanții care nu se califică pentru azil să nu fie relocați și, în acest mod, să se prelungească în mod nejustificat șederea lor pe teritoriul Uniunii Europene.

sursa imagine: Open the borders of fortress Europe | Shutterstock.com

Dar vor rămâne în România?

În primul rând, vorbim de beneficiari care sunt aplicanți pentru azil. Nu vorbim de imigranții care trec ilegal dintr-o parte în alta. Nu aceștia vor veni în România. Desigur, nu este cea mai mare bucurie să ajungi în România când știi că ai fi putut ajunge în Germania, dar viața merge mai departe. Oricum, statul, fie că e din estul sau din vestul Europei, tot 6000 de euro va primi pentru fiecare refugiat primit cu 50% prefinanțare.

Cei care vor fi relocați în România vor primi dreptul de ședere în România, ca o derogare limitată și temporară de la criteriile de la Dublin, însemnând că aceștia vor avea legal posibilitatea să stea doar în România. Nu va putea părăsi țara fără autorizație, iar dacă o va face, va fi transferat înapoi. Deci da, va rămâne în România, motiv pentru care aici se poate acționa pentru oferirea de soluții pe termen lung.

Sper ca prin intermediul acestui articol să mai rezolv o parte din temerile apărute, văzând că în ultima perioadă gradul de neacceptare a refugiaților, la nivelul opiniei publice, a crescut. De altfel, pentru alte curiozități, pot răspunde, fiind la curent cu măsurile care se iau și care se propun. Nu prea sunt la curent cu propaganda și informațiile false transmise de alții, dar asta e o altă poveste.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.