Cine a câștigat și cine a pierdut în pandemie?

Cine a câștigat și cine a pierdut în pandemie?

Pe baza datelor Rezervei Federale a Statelor Unite, personalul Fondului Monetar Internaional a verificat distribuția câștigurilor în pandemie. Rezultatul este ușor de intuit, nu doar pe baza titlurile de ziare, dar și pe baza altor evoluții sociale, economice și politice din ultimii doi ani. Din punct de vedere economic, pandemia și măsurile luate în această perioadă arată niște probleme semnificative de planificare și aplicare a politicilor publice când vine vorba de impactul asupra cetățenilor.

Gospodăriile mai bogate nu doar că au economisit mai mult în timpul pandemiei, dar și-au crescut și nivelul activelor. În privința venitului disponibil după taxe și impozite, aceste gospodării s-au remarcat chiar cu o creștere mai mare decât în perioada de dinainte de COVID-19. Mai mult, sprijinul guvernamental oferit în mod direct către populație și firme a contribuit la dezbaterea economiilor gospodăriilor cu venituri mai ridicate față de cele cu venituri mai reduse care au dus veniturile extra direct în consumul necesar.

Există o legătură și cu evenimentele curente. Cei mai grav afectați în urma valului inflaționist din această perioadă sunt cei cu venituri mai reduse. În același timp, polarizarea economică este sprijinită de câștigurile suplimentare în baza acestui val inflaționist obținute de cei cu venituri mai ridicate care își permit diversificarea economiilor și investițiilor. Chiar dacă această structurare a distribuției veniturilor nu este nouă, arată accelerarea trendurilor spre polarizare și readucere în discuție a unor fenomene specifice mai degrabă feudalismului în privința relației economice, sociale și politice.

La nivelul României, ar fi curioasă o astfel de verificare a evoluției acestui trend, cu limitele care se impun, atât în privința distribuției veniturilor în pandemiei, cât și asupra impactului măsurilor guvernamentală, mai ales că sprijinul oferit, în principal de natură bugetară și fiscală, au mers în direcția unui sprijin disproporțional către nivelurile superioare de venituri, restul, la fel ca în cazul de mai sus, fiind rămași cu inflația în anumite sectoare acum, cu mai puține locuri de muncă, și cu plata taxelor viitoare pentru reechilibrarea bugetului.