Centenarul Nelson Mandela
Nelson Mandela s-a născut pe 18 iulie 1918 și a murit pe 5 decembrie 2013. Între timp, se confundă cu istoria socială a Africii de Sud a secolului trecut. Contribuția sa rămâne în ceea ce privește încheierea regimului apartheid din Africa de Sud. Este, astfel, primul președinte ales democratic al Africii de Sud și un lideri politici cu un rol în dezvoltarea Congresului Național African, principalul partid politic din Africa de Sud, de după anii 1940.
O parte a biografiei sale a fost redată recent în filmul Mandela: Long Walk to Freedom (Mandela: lungul drum spre libertate). O altă parte, biografia oficială, este disponibilă pe site-ul Fundației Nelson Mandela. Cu proteste, arestări și 27 de ani petrecuți în închisoare, mișcări sociale generate, mai ales pe zona de reconciliere interrasială, activism politic și acțiuni subversive, revoluționar anti-apartheid, viața lui Nelson Mandela rămâne o inspirație pentru cauzele pe care le-a promovat și „părintele națiunii”.
Am luptat împotriva dominației albe și am luptat împotriva dominației negre. Am nutrit idealul unei societăți libere și democratice în care toate persoanele trăiesc împreună în armonie și oportunități egale. Este un ideal pe care sper să îl trăiesc și să îl ating. Dar dacă trebuie, este un ideal pentru care sunt pregătit să mor.
Citatul de mai sus este parte a unui discurs din 1964, un discurs înainte de a fi condamnat la închisoare pe viață, dar într-un moment în care pedeapsa cu moartea era pe lista de așteptare pentru unele dintre ofensele radicale ale vremii. Este considerat unul dintre discursurile mărețe ale secolului trecut, bogat în figuri retorice, dar și în mesaje, un discurs defensiv de trei ore în Procesul Rivonia încheiat cu „I am prepared to die” („Sunt gata să mor”).
Dar figura lui Nelson Mandela, câștigător și al Premiului Nobel pentru Pace, nu este numai reprezentativă pentru poporul sud-african sau pentru cauze de justiție socială din diferite colțuri ale globului, ci pentru întreaga Africă. Deși nu este printre fondatorii Organizației Unității Africane, rolul său este esențial, recunosc prin numele aulei unde se reunesc reprezentanții statelor africane în cadrul Uniunii Africane.
Mi-am amintit de momentele în care lucram cu colegi din Europa și din Africa la o serie de programe și politici toamna trecută, găsind câteva poze cu sala plenară care îi poartă numele lui Mandela. Sediul Uniunii Africane este în Ethiopia, este într-un alt colț al continentului african, însă în locul din care este promovat panafricanismul și numeroase proiecte care își lasă amprenta asupra dezvoltării Africii.
