Ce cred românii despre germani?

Ce cred românii despre germani?

Se pare că românii au o atitudine pozitivă față de germani. Nu este o noutate, având în vedere evenimentele politice și percepția publică, dar avem și niște date științifice în acest moment. Un studiu făcut la comanda Reprezentanței în România a Fundației Konrad Adenauer confirmă ideile care circulau în mai multe medii.

E drept că nici nu prea ai cum să ai o atitudine negativă, mai ales dacă vizitezi anumite orașe din Germania. Toamna trecută am ajuns pentru a doua oară în Germania, de data asta în Berlin, și, timp de câteva zile, am văzut un sistem de transport public care funcționa aproape perfect, clădiri renovate, o infrastructură dezvoltată, curățenie exemplară, construcții care se ridicau, o societate civilă implicată. Cam aceeași percepție am găsit-o la majoritatea persoanelor cu care am interacționat, iar mulți români au ajuns în Germania.

Preiau câteva informații care mi-au atras atenția și pe care doresc să le prezint. Înainte, precizez câteva aspecte ce țin de metodologie: eșantion reprezentativ la nivel național, vârsta 18+, metodă de eșantionare aleatoare simplă, aproximativ 1000 de persoane, marja de eroare de +-3% pentru un interval de încredere de 95%, culegerea datelor prin CATI, între 23 și 30 ianuarie. Rezultatele studiului le găsiți aici.

Rezultatele unor întrebări le voi privi  și cu semnul întrebării: atitudinea față de democrația germană1, preferințele politice2.

 

Despre modelul german

77% dintre respondenți au precizat faptul că sunt total de acord cu faptul că ar putea învăța de le germani. De asemenea, încă 17% sunt de acord. Voi face o paranteză și voi spune că este momentul potrivit pentru firme să iasă în față în perioada asta cu un brand definit pe valori germane. Tot vorbind de valori, 87% dintre respondenți spun că societății românești i-ar prinde bine valorile germane.

Rolul de lider european al Germaniei

Românii văd o Uniune Europeană puternică cu Germania în rol de lider. 38% sunt total de acord, 29% parțial de acord. Procentele nu sunt la fel de ridicate ca cele indicate anterior, însă confirmă viziunea cu privire la rolul important al Germaniei în politica internațională (45% total de acord, 31% parțial de acord).

Germania, ca partener politic al României

Germano-entuziasmul român este dovedit de răspunsul la această întrebare. 47% dintre respondenți sunt total de acord cu faptul că Germania este un partener politic de încredere al României. Încă 30% sunt parțial de acord, iar doar 11% sunt împotrivă. Pe acest fundal, decidenții politici au un avantaj în perioada următoare în deciziile privind cooperarea cu Germania pe anumite domenii. Mai mult, 63% consideră că guvernul german abordează problemele din România în mod onest și vreo 87% cred că guvernul german ar trebui să acorde atenție problemelor României și pe viitor.

Atitudinea față de companiile germane

Cooperarea dintre companiile germane și cele românești este importantă pentru economia României: 75% total de acord, 16% parțial de acord, 3% parțial împotrivă, 2% total împotrivă, 5% NS/NR. Aportul adus de companiile germane la modernizarea economiei românești este privit pozitiv 45% sunt de acord total cu acesta și 32% parțial de acord. Cât despre faptul că diferite companii germane ar trebui să investească mai puternic în România 74% sunt total de acord și15% parțial de acord.

Gradul de identificare cu valorile germane

La întrebarea În ce măsură vă identificați cu valorile germane?, majoritatea respondenților se identifică într-o mică (33%) sau foarte mică măsură (18%), ceea ce indică că, deși apreciem valorile germane, e mai greu să ni le însușim. 30% dintre respondenți se identifică în mare măsură și numai 9% în foarte mare măsură.

Concluzionând, vă recomand să vă uitați pe studiu. Rezultatele sunt interesante și pot fi folosite în diferite domenii. E bine să vedem atitudinea față de anumite valori, direcții, modele.

1. întrebarea este În ce măsură sunteți de acord cu afirmația <Germania este o democrație avansată>; este dificil de definit ce este o democrație și, mai ales, ce este o democrație avansată, iar clasificările internaționale uneori pun sub semnul întrebării avansul democratic al unor țări – iau, de exemplu, Center for Systemic Peace, care nu consideră Franța o democrație deplină, Economist Intelligence Unit oferă gradul cel mai mare statelor din Scandinavia și Canadei; în lipsa unor date privind percepția românilor cu privire la ce înseamnă o democrație sau prin ce s-ar caracteriza, este dificil de oferit oferit o cale dreaptă [↩]
2. aproape jumătate dintre respondenți au precizat faptul că nu s-au hotărât, ceea ce ridică un semn de întrebare care ar pus sub spirala tăcerii, iar diferența dintre primele două forțe politice ca preferință la alegeri pot fi explicate de efectul dezirabilității sociale [↩]