Care este scopul dezbaterii în Parlamentul European privind Revoluția din 1989?

Care este scopul dezbaterii în Parlamentul European privind Revoluția din 1989?

Am fost surprins săptămâna aceasta de știrea pregătirii în Parlamentul European a unei rezoluții privind Revoluția din 1989 din România. Printre cei mai vocali eurodeputați pe acest subiect este fostul moderator TV Rareș Bogdan, europarlamentar din partea PPE/PNL, care anunța că își dorește „adoptarea unei rezoluții în PE prin care să se recunoască faptul că revoluția din România a fost cea mai sângeroasă formă de revoluție din Europa”.

Încerc să îmi dau seama de plus-valoarea acestui demers, pe lângă faptul că face parte din manualul de populism prin care de agăți de orice temă până ajunge perimată și lipsită de substanță. Care este scopul dezbaterii în Parlamentul European privind Revoluția din 1989? Care este scopul unei astfel de rezoluții? Faptele istorice au consfințit deja că este cea mai sângeroasă schimbare de regim din estul Uniunii Europene.

Problema pe care o avem acum este că nu știm de ce au murit acei oameni după ce a fost înlăturat dictatorul. Bun, vrem să știm vinovații. Există niște procese în justiție, dar justiția, pusă în situația anchetării acestui eveniment extraordinar, pare lipsită de voință politică, ceea ce nu poate fi reparat cu o rezoluție a unor eurodeputați. Mai mult, mulți dintre eurodeputații români care vor susține rezoluția au fost pe cele mai înalte funcții în statul român și nu pot spune că necunoașterea este problema.

Vrem să rescriem istoria, profitând de aniversarea a 30 de ani de la schimbarea de regim? Parlamentul European nu are și nu va avea niciodată această legitimitate. Este unul dintre motivele pentru care Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană.

Problema cea mai mare este că cei despre care este vorba în această rezoluție, poporul român, este ignorat în acest demers. Apare din senin inițiativa unei rezoluții în Parlamentul European, dar care nu este dezbătută în plan intern, nu este trecută prin filtrul dezbaterii publice și analizei de specialitate, dar care ajunge pe masa eurodeputaților pentru a fi aprobată sub egida unei instituții europene. Atât de simplu este să lăsam memoria acestui eveniment să fie rescrisă? De ce este atât de multă secretomanie pe acest subiect?

Dezbaterea privind aniversarea a 30 de ani de la Revoluția română din 1989 este programată de Parlamentul European pentru marți, 17 decembrie 2019, iar votul pentru joi, 19 decembrie 2019. Încă nu am găsit un draft al acestei moțiuni, iar amendamentele se pot depune până în ziua dezbaterii.

P.S.: Față de Berlin și Praga, politicienii și administratorii de București au fost complet depășiți de amintirea acestui eveniment, la fel ca în fiecare an. Luna trecută, am fost în Praga și am văzut câteva manifestări în cinstea Revoluției de catifea, printre multe altele. Disponibile publicului, disponibile dezbaterii și, mai ales, fără a încerca să scoată în lume o perspectivă în dauna celorlalte. Altfel spus, au înțeles că pluralismul este necesar și în judecarea unor astfel de momente cheie, iar confiscarea memoriei de un grup în defavoarea altora este un pericol. Politicienii și activiștii de aici nu au înțeles acest lucru, iar acesta este un semn că tot în anii 1990 suntem la cultură politică.