Provocări globale pentru agenda transatlantică

Provocări globale pentru agenda transatlantică

În mesajul de felicitare pentru președintele-ales al Statelor Unite, Joe Biden, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a amintit nu doar valorile comune împărtășite de cele două comunități – democrație, libertate, drepturile omului, justiție socială și o economie deschisă -, ci și o serie de teme pentru viitor:

„Comisia Europeană este gata să intensifice cooperarea cu noua administrație și cu noul Congres pentru a soluționa provocările pe care le înfruntăm, în particular: lupta cu pandemia COVID-19 și împotriva consecințelor economice și sociale ale sale, rezolvarea împreună a schimbărilor climatice, promovarea unei transformări digitale care ajută oamenii, consolidarea securității noastre comune, precum și reformarea sistemului internațional bazat pe reguli.”

Așadar, COVID-19 și efectele sale, schimbările climatice, transformarea digitală, securitatea transatlantică și reforme la nivel multilateral.

La fel și David Sassoli, președintele Parlamentatului European, care a făcut un apel la o relație mai puternică și mai concertată între Uniunea Europeană și Statele Unite.

„Avem valori comune, o credință puternică în democrație și libertate. Împreună putem lupta împotriva schimbărilor climatice, oferi soluții pentru tranziția verde și transformarea digitală, angajarea pentru asigurarea securității, lupta împotriva terorismului, și apărarea drepturilor omului. O lume cu mai puțină inegalitate este în interesul nostru.”

Așadar, schimbările climatice, tranziția ecologică, transformarea digitală, securitatea transatlantică, lupta împotriva terorismului, apărarea drepturilor omului și mai puțină inegalitate.

Alegerea noului președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și a vicepreședintei  Kamala Harris, a fost bine primită de majoritatea liderilor de stat și de guvern din Uniunea Europeană.

Cei mai mulți dintre aceștia și-au sincronizat mesajele. Decizia a fost primită vine și de populari, orientați spre centru-dreapta, cât și de centriști, social-democrați și alte formațiuni moderate. Cei mai nefericiți în urma alegerii au rămas radicalii de dreapta și extremiștii de stânga.