10 teme pentru 1 decembrie 2019

10 teme pentru 1 decembrie 2019

Dincolo de emoțiile și festivismul de paradă, Ziua națională a României ar trebui să fie și un moment de orientare spre viitor, nu doar către trecut, dar și spre trecut uitând o mare dintre el și favorizând doar anumite grupuri, de obicei pe cele care organizează evenimentele.

Am pregătit zece teme la care nu avem un răspuns ca societate până acum. Chiar dacă recunoaștem incapacitatea colectivă1 de a genera programe pe termen lung pentru dezvoltarea sustenabilă, rămân provocări care au nevoie de soluție și de direcții.

  1. Dezvoltarea regională. Ce viziune avem pentru Moldova, Multenia și Oltenia? Construcția unor autostrăzi, desi sunt necesare și vor fi făcute până în 2030, nu rezolvă marile probleme pe care le au aceste zone, plecând de la demografia negativă și lipsa oportunităților. Cineva va trebui să se sacrifice, cu sprijin guvernamental și, cât se mai poate, cu sprijin european, pentru recuperarea zonelor uitate. A calculat cineva ce pierdere aduce la buget și la creșterea PIB-ului fiecare copil neșcolarizat adecvat din aceste zone? Deficitul de taxare față de potential prin șomajul ridicat, lipsa ocupării și ocuparea suboptimă? Sunt teme de analiză.
  2. Mobilitate internă. Cetățenii sunt legați prea mult de județe, iar costurile generate de mobilitatea în interiorul țării sunt ridicate, mai ales la nivel individual. Calculați cât costă pentru cineva să se mute să lucreze din județul Bacău în București pentru jumătate de ani și de câte zile are nevoie pentru realizarea adaptării formale.
  3. Situația antreprenoriatului în România. România duce o lipsă acută de antreprenori. Se învață, sunt câteva programe de sprijin. Pe termen mediu și lung, este nevoie de a trece dincolo de nevoile interne și de a încerca soluții regionale și chiar internaționale pentru problemele pentru care antreprenorii vin cu soluții. Sunt sute de exemple de bune practice, dar este insuficient pentru o țară care își dorește să nu fie pe ultimul loc la toate capitolele din UE. Nu am introdus aici veșnica problemă cu numărul în scădere de antreprenori și initiative antreprenoriale. Nu am introdus-o pentru că nu poți face pe cineva antreprenor cu forța și nici nu poți menține pe linia de plutire la sfârșit idei de afaceri muribunde. Antreprenoriatul social este al capitol, dar nu pe modelul domnului Dan Barna.
  4. Românii din afara granițelor. Vedem constant inițiativele unor țări vecine României care încearcă să își sprijine etnicii aflați pe teritoriul României. Cazul Ungariei poate fi încadrat la categoria bune practici, oferind oportunități atât pentru revenirea în Ungaria, cât și pentru dezvoltarea în câteva județe din România. În România, inițiativele de acest fel sunt limitate și, deseori, sunt captive unei gândiri arhaice. Este nevoie de o relaționare modernă, adusă la zi, cu românii din afara granițelor, astfel încât România să nu fie doar calea spre un pașaport ce deschide nenumărate opțiuni pe piața europeană.
  5. Cercetare și inovare. Este un capitol rușine pentru România pe plan internațional, fie că vorbim de domenii fundamentale sau de cercetare aplicată. Este unul dintre domeniile care nu pot fi salvate cu ceea ce este pus la dispoziție în România. Una dintre oportunitățile cheie constă în relația cu cercetătorii români care au plecat și care acum au succes în diferite contexte, dar este nevoie de sprijin politic și material. România le poate oferi tot sprijinul pe care îl poate oferi prin accesul la finanțările europene, dar ai nevoie de măsuri dincolo de populismele promovate până acum de guvernările Cioloș și Orban. Iar problema cea mai mare pentru implementarea acestor măsuri stă în modul în care sunt puse aplicare în ideile de către cei rămași.
  6. Digitalizare. Pentru a-ți face cont online la Casa Națională de Pensii Publice este nevoie să completezi un formular online pe care să îl duci apoi la casa de pensii pe lângă care ești arondat. Sistemul este la fel de complicat ca cel chinez, poate chiar mai complicat, căci dacă locuiești, muncești sau studiezi în alt județ trebuie să faci sacrificii relevante pentru a-ți valida un cont, chiar dacă ai semnătură digitală ș.a.m.d. Dosarul Electronic de Sănătate nu funcționează adesea, iar sistemul este implementat prost. Mai mult, toate aceste sisteme nu sunt integrate, iar mentenanța data nu merită semnarea procesului verbal de predare-primire. Este nevoie de digitalizare, dar făcută cu cap, nu cum au încercat câteva guverne social-democrate în ultimii ani, în care bătrâni nu mai primeau plicurile cu obligațiile de plată de la ANAF, ci notificări în contul online. Un prim pas este gândirea unei arhitecturi naționale de rezidențe electronice, însoțite de certificate digitale și semnături electronice pentru fiecare cetățean din România. Costă mai puțin decât păcălelile încercate de PDL cât a fost la guvernare.
  7. Comerț. Este o problemă cu acordurile comerciale la care România este parte, cu sau fără Uniunea Europeană. Este o problemă cu modul în care persoanele fizice și juridice din România sunt implicate în comerțul international. Atât timp cât statul român preferă să se uite cum este concesionat pe zeci de ani terenul din Insula Mare a Brăilei către alte state în loc să îți sprijini antreprenorii locali să exporte și să dezvolte lanțurii valorice, înseamnă că ești incapabil să guvernezi. Povestea poate fi extinsă la situația exporturilor de cherestea și la alte materii brute. Cine sunt vinovații? În privința Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și politicienii din partidul transpartinic care se plimbă la guvernare de 30 de ani fără rezultate concrete.
  8. Uniunea Europeană. Contrar tuturor speculanților care visau ca la 1 ianuarie 2020 să nu mai audă de Uniunea Europeană, proiectul european rezistă. Și va mai rezista, dacă căci este un instrument care întărește fiecare stat membru. Desigur, este important ca aceste state să îi înțeleagă valoarea. Am dubii că la nivelul României, la cum se mișcă lucrurile, este înțeleasă adevărata valoare a Uniunii Europene, dincolo de faptul că a scăpat România de șomaj în masă și de incapacitate de plată prin sistemele de redistribuție care funcționează la nivel european. Nu este și nu va fi niciodată rolul UE să facă ceea ce decidenții din țară sunt incapabili să facă.  Și sunt multe domenii în care există mirajul că va face UE, dacă cei de aici vor dormi. Fals, nu se va întâmpla asta. Probabil vor veni unii să profite de ce avantaje mai sunt pe aici, dar pe termen lung nu vor face ce ar trebui să facă guvernarea locală sau națională. Unii s-au prins de acest lucru, dar când ratezi absorbiția a zeci de miliarde de euro este dezastruos.
  9. Cooperarea internațională. Poți pleca din plan regional, dar este important să vezi și dincolo de granițele apropiate (peste care, dintr-o perspectivă personală, pare că am trecut peste). Miopia geografică a României duce la oportunități ratate. În 2019, nu mai avem niciun stat din Africa cu care să putem spune că avem potential de dezvoltare a relațiilor într-o formă privilegiată. Mulțumirile pentru această situație, cel puțin pentru Africa, revin guvernului CDR, care a avut grijă să limiteze oportunitățile de cooperare internațională a României în această direcției. Ce contează că puteai să exporți cartofi prăijiți acolo, nu numai tractoare și tramvaie făcute domestic. Africa este doar un exemplu, pe care îl amintesc pentru că merge acum spre o zonă de liber schimb continentală, pentru că au fost niște relații pe baza cărora se poate construi și petru că avem numeroase punctee comune. Spațiul post-sovietic, Turcia, Orientul Mijlociu, dar și India, Pakistan, China sau Asia de Sud-Est sunt zone cu potential de cooperare.
  10. Tehnologii moderne. Ca aglomerare urbană și capacitate bugetară, Bucureștiul are potențialul de a fi un campion al inovării și aplicării de noi tehnologii. Din nefericire, este un oraș care să prăbușește la propriu și la figurat, cu sisteme publice în decădere, cu o administrație coruptă, clientelară și lipsită de idei. Când ești responsabil de un sfert din PIB-ul unei țări de mărimea României, ai o responsabilitate mare. Dar discuția despre potential este irelevantă fără măsuri concrete. Cu noi tehnologii, atragi noi creiere, iar Bucureștiul poate deveni un oraș cu adevărat cosmopolitan, indiferent cât de neîngrijită arată clădire Universității din București din punctul zero al țării.

Sunt și alte teme. M-am limitat la acestea pentru că sunt generatoare de creștere economică, de creare de locuri de muncă și de dezvoltare sustenabilă. Și, mai important, au numeroase soluții, dacă are cine să lucreze pentru ele.

sursă imagine: Pixabay
  1. nu îmi place cuvântul colectiv, deoarece este folosit pentru a scăpa de responsabilitățile individuale []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.