Viceprim-ministrul Hunor la summitul anti-Occident de la Budapesta
Când vorbește despre demografie, Viktor Orban are o agendă politică clară în spate, una în care vede evoluția demografică pozitivă doar prin măsuri represive, autoritare, folosite pentru consolidarea la putere, eventual fără vreun control democratic.
De câțiva ani, Ungaria este un partid-stat care a renunțat la drepturilor fundamentale ale cetățenilor amintite în Declarația universală a drepturilor omului de la 1948 sau în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului de la 1789. Iar această opoziței vine în contextul unei lupte ideologice anti-iluministe, în care progresul tehnologic și științific din ultimele două secole este pus sub semnul întrebării, la fel ca contestarea unor valori precum libertatea, știința, democrația.
De la conducerea Ungariei, Viktor Orban încearcă să aducă sub o umbrelă toate forțele reacționare de factură conservatoare, venite pe diferite filiere în ultimele două secole. Așa se face că întâlnim sub aceeași umbrelă atât un fost vicepreședinte american care refuza să stea în aceeași cameră cu o femeie, cât și reprezentanții sistemului politic rusesc. Așa se face că vin sub aceeași umbrelă reprezentanți ai antisemitismului european de dreapta, cât și suporteri ai regimului stabilit de Partidul Comunist Chinez. Până acum, Orban nu a reușit decât să le oferă o platformă de dialog, însă reușește să aducă împreună numeroase facțiuni.
Așa se face că într-o zi de joi, 23 septembrie 2021, viceprim-ministrul Guvernului României, Kelemen Hunor, a participat la una dintre aceste reuniuni în calitate de vorbitor. Practic, reprezentantul României a fost la un eveniment cu o agendă anti-occidentală prin intermediul UDMR. Participarea ar fi fost mai vizibilă, dacă reprezentantul ar fi venit de la PNL, PSD sau AUR, dar cu UDMR aceasta a trecut aproape neobservată, relatată doar de câteva publicații online. Doar că nu este vorba de participarea unui simplu membru UDMR, devenită formațiune-marionetă a partidului aflat la guvernare în Ungaria, ci de participarea președintelului formațiunii, în prezent viceprim-ministru al României.
Implicarea României de partea grupării reacționare în acest demers politic nu face decât să șubrezească poziția internațională a țării. Sub o eră liberală, România a reușit să se integreze din nou în Europa. A reușit să ofere soluții unei pături populare importante. A reușit să deschidă granițele pe bune pentru prima dată în istoria statalității române. Nu mai spunem de creșterea nemaivăzută a nivelului de trai, dincolo de marile probleme încă existente.
În acest context, Kelemen Hunor, cât timp e al doilea om în Guvernul României, se aliniează cu mișcările reacționare care luptă deschis, conform propriilor lor cuvinte, împotriva liberalismului de tip occidental. Important de amintit aici că nu este vorba de o simplă contestare politică a liberalismului progresist, care ar putea displăcea unora din perspective subiective, ci de un război cultural împotriva liberalismului occidental al ultimelor două secole.
