Un pic de cosmopolitanism

Un pic de cosmopolitanism

Grațian mi-a atras atenția acum câteva zile asupra unui proiect pe care l-a sprijinit cu mai multe ocazii și care a ajuns la maturitate acum. Este vorba despre un proiect care arată că barierile culturale și civilizaționale sunt doar niște glume foarte bune, utile dacă dorești să scrii un bestseller.

România și Bangladesh. Un proiect comun

Proiectul despre care amintesc este inițiativa unor cosmopoliți, al celor care, indiferent de diferențe, aparțin unei singure lumi și încearcă să se ajute, rezultat al unei educație și/sau experiențe care duce către această întrajutorare. Inițiativa pe care o prezint mai jos arată că se poate să menții o loialitate atât pentru lume, cât și pentru polisul în care îți desfășori activitatea și să sprijini nu neapărat dezvoltarea sa, cât, mai degrabă, înțelegerea nevoilor comune.

Sayed și-a propus să contruiască o bibliotecă în comunitatea lui. A reușit. A început să strângă fonduri prin martie 2011, gândindu-se că va realiza un spațiu care va funcționa atât ca bibliotecă în sensul clasic al termenului, cât și ca un loc care poate să ofere servicii de formare pentru tineri, studenți și fermieri, acces la internet, un loc pentru evenimente sau adăpost în cazul dezastrelor naturale. Acum vorbim despre Masud Parves Library, gata de lansare.

Povestea lui Sayed, tot un cetățean al lumii, cu îndatoriri atât pentru comunitatea sa, cât și pentru lume, este la fel de impresionantă. Cel mai bine ar fi să redau dintr-un interviu al acestuia:

Eu m-am născut într-un sat mic şi sărac, ai cărui locuitori nu au făcut școală. Povestea unui tânăr de la noi din sat, care a plecat cu o bursă în America și s-a întors după 15 ani m-a făcut la un moment dat să mă gândesc și eu la săteni și la cum pot face bani pentru ei. Câțiva ani mai târziu, am primit foarte multe cărți de la un văr care a murit, pe care le-am pus deoparte. Biblioteca va purta numele lui, Masud Parves. M-am gândit că, dacă veau să fac bine sătenilor, trebuie să lucrez la mentalitatea lor, iar o bibliotecă este un punct de plecare. M-am hotărât cu adevărat peste doi ani, când o femeie m-a așteptat trei ore ca să-mi vorbească despre cum fiul ei vrea să-și continue studiile într-un colegiu, dar nu are bani să-și cumpere cărți.1

Donațiile venite din România au ajutat la terminarea construcției bibliotecii într-un efort cu adevărat internațional. Practic, o investiție în viitorul comunității respective ia startul prin implicarea oamenilor din diferite țări. Pe masudparveslibrary.com, site-ul proiectului Masud Parves Library, sunt detalii despre întreaga desfășurare a mobilizării, de la planuri, echipă, sprijin, imagini până la raportarea financiară a proiectului construcției bibliotecii Masud Praves din Bangladesh. Poate părea ceva mic pentru unii dintre noi, dar, dacă ne gândim la faptul că PIB-ul/capita este de trei ori mai mic în Banglash față de România, ne vom da seama că este un efort consistent.

Acum, Gratian a lansat o campanie pe Generosity.com prin intermediul căreia strânge donații pentru a acoperi o parte din costurile de transport pentru a ajunge la deschiderea bibliotecii și, totodată, pentru a vedea cum se poate continua proiectul în Bangladesh și Nepal. Poți face donații aici  de 20, 35 sau 50 de dolari și, în schimbul acestora, poți primi un articol pe blogul său, un mic produs tradițional din Bangladesh sau un produs de artizanat specific zonei, în funcție de donație.

Masud Parves Library

  1. Vice, 2015, septembrie 5, Un bănățean ajută un asiatic să construiască o bibliotecă în Bangladesh []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

One Reply to “Un pic de cosmopolitanism”

Comments are closed.