Stiinta de a povesti

Pornesc de la un citat :”Viaţa nu este ce ai trăit, ci ce îţi aminteşti că ai trăit şi cum ţi-o  aminteşti pentru a o povesti”. Aceasta fraza ii apartine scriitorului sud-american Gabriel Garcia Marquez.

In mare parte are dreptate. Daca stii sa povestesti ce ai patit atunci vei avea un atuu in fata celorlalti.

Nu intru in detalii pentru ca nu are rost. Citatul este perfect si nu are nevoie de modificari. Conteaza doar sa stii cum sa te exprimi in momentul in care esti intrebat ce ai facut? sau cum a fost?.

Luam un exemplu banal, venit in minte pe loc:

In mod normal : “Am fost la magazin”.

Stiind cu sa povestesti, aceasta propozitie formata dintr-un predicat si un complement de loc devine :

“Astazi, de dimineata, am plecat ingandurat si deznadajduit spre magazinul . Am mers un kilometru si jumatate, am intampinat cateva probleme, dar am ajuns acasa motivat si cu bunurile cumparate. Soarele batea foarte puternic, abia putea sa te misti. Gandeste-te ca nu aveam nici apa, iar drumul devenea din ce in ce mai greu si mai coplesitor. Peisajele si oamenii pe care i-am vazut m-au sfatuit si m-au readus perseverenta in minte. Nu am renuntat! Mi-am dat seama ca a renunta inseama a te infrange singur.  Am luat o mica pauza la umbra , am dat “Buna ziua” unor oameni si am raspuns bucuros la intrebarea “Cat e ceasul?”.

Timpul trecea si roata vietii nu se intoarce, asa ca am hotarat sa pornesc, stiind ca voi ajunge cu bine la destinatie. Pe drum m-am intalnit cu un coleg. Nu ne vazusem de mult timp. Am stat la taclale cateva minute si am plecat fiecare pe drumul sau .Cine stie oare cand ne vom mai intalni? Ajuns la magazin am cerut doua paini. Vanzatoarea nu mai avea. Nu se putea. Eram disperat si terminat. Norocul meu a fost ca , daca mai mergeam inca 50 m, gaseam altul. Acolo am gasit si paine si mi-am recapatat speranta.  O noua misiune aveam acum: voi ajunge oare cu painile intregi acasa?. Desi servisem micul dejun, Soarele iti provoca foame, sete … Drumul a fost parca mai usor, mult mai usor.

Sunt fericit ca am ajuns cu bine acasa, multumindu-le astfel celor care m-au trimis ca m-au facut sa realizez ca timpul costa bani, iar vara…e cald. O scurta calatorie de 40 de minute cu multe peripetii.”

Este vreo diferenta intre cele doua abordari?