Societatea civilă nu are interese economice

Societatea civilă nu are interese economice

Într-una dintre ordonanțele de urgență date de Guvernul Orban în rafala din noaptea dinainte de a fi demis, fără a fi anunțată, găsim o ordonanță cu impact semnificativ asupra achizițiilor publice.

Cu avizul CSAT, orice contract din instituțiile civile ale statului român va putea fi alocat printr-o procedură desfășurată exact ca instituțiile militare, asemenea achizițiilor din domeniile apărării și securității. Alocate la fel de corupt, anticoncurențial (ideea de competiție pentru achizițiile publice de acest fel este o glumă, căci toată lumea vede că sunt de fapt achiziții directe peste sumele reglementate de zona de achiziții directe cu o fațadă de competiție, inclusiv prim-ministrul interimar Ludovic Orban le vedea la fel), cu secretizarea documentațiilor. Povestea este de mai mult timp în spațiul public, lansată de ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu, legându-o de proiectul informatizării ANAF în câteva luni (nicăieri în lume nu este informatizată durabil administrația fiscală în câteva luni), o oportunitate de a cheltui sute de milioane de euro în mod netransparent, neconcurențial, cu prețuri umflate pentru prietenilor și partidului, fără control și răspundere, distorsionând piețele și aruncând aiurea fonduri publice. Guvernul a căzut, ordonanța probabil a trecut, fondurile se vor aloca în acest mod distorsionat pentru un proiect cu probleme.

Comentând pe această temă, noul președinte al ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), numit de Guvernul Orban, un vicepreședinte al PNL Sector 5, spune că ordonanța nu a ajuns în Monitorul Oficial, dar că se fac pregătiri pentru a fi gata de implementare. Ei probabil știu conținutul, căci de acolo a plecat, dar Parlamentul, mediul de afaceri, societatea civilă și alții sigur nu au văzut-o (teoretic).

Mai mult, în elaborarea normelor de aplicare, președintele ANAP spune că se consultă cu societatea civilă. Și trece la câteva exemple cu care s-a consultat. Doar că nu vorbește despre societatea civilă, căci dă exemplele AmCham și al patronatelor din construcții. Este foarte bine că se consultă și cu beneficiarii, mediul de afaceri, și sperăm că nu va rezuma la cele câteva organizații această activitate, la fel cum sperăm că nu vorbim de proiecte cu dedicație avizate de CSAT pentru a ajunge la cine trebuie.

Societatea civilă nu reprezintă interesele mediului de afaceri. Ceea ce a spus reprezentantul instituției statului arată o necunoaștere a intereselor reprezentate de cei cu care se află la masa. Societatea civilă nu are interese de afaceri. Societatea civilă nu urmărește obiective și scopuri economice nicăieri în lume. În schimb, societatea civilă e preocupată de modul cum s-a adoptat acea ordonanță, dacă a fost realizată pentru urmărirea interesului public, dacă au fost respectate normele democratice în stabilirea noii procedure de achiziții. Nu e cazul respectării acestor standarde democratice, căci societatea civilă nu are cum să fie de acord cu scamatoriile dl. Cîțu și ale Guvernului Orban decât dacă nu este societate civilă.

Nu orice organizație neguvernamentală este societatea civilă. Și ajungem la AmCham și patronatele din construcții, care sunt grupuri de lobby, cu niște obiective foarte clare de afaceri.

AmCham este camera de comerț americană în România, o voce a unei comunități de afaceri cu activitate și interese în România, condusă de o agendă foarte clară asupra unui mod în care se fac afacerile locale și internaționale. Vezi, de exemplu, propuneri de priorități pentru fondurile europene 2021-2027 pe care membrii organizații le consideră a fi necesar de a fi propuse de România (.pdf). Unele sunt bune, altele mai puțin bune, este o altă discuție. Alte părți nu au avut nicio posibilitate de a-și da cu părerea pe ele și ridică semne serioase de întrebare dacă un guvern și le asumă și merge mai departe cu ele ca fiind de interes national, promovând prioritățile unei organizații distincte.

AmCham crede în prosperitatea afacerilor, conform priorităților rezultate din consultarea membrilor. Temele principale ale acestei comunități de afaceri sunt sunt mediul de afaceri, politicile publice cu impact asupra economiei, competitivitatea Romaniei sau dinamica relatiilor comerciale intre SUA si Romania. De altfel, are un rol important în activitatea economică a acestui spațiu.

Așadar, interesele sunt pur economice, nu putem să includem această organizație care reunește unele dintre cele mai mari societăți comerciale din România ca făcând parte din societatea civilă. O organizație din care face parte Philip Morris nu poate fi catalogată ca societate civilă. Printre membri găsim Bayer (farmaceutice și nutriție), Bell (securitate și apărare), Coca Cola, Air France, Google, Microsoft, IBM, printre alții. Nu îmi spuneți că interesul public al acestora coincide cu taxarea zahărului/reducerea zahărului din sucuri, dovedit a contribui la obezitate, standarde mai ridicate de protecție a vieții personale, reducerea alocărilor pentru apărare, în special pentru elicoptere, promovarea unei agende neutre pe plan european asupra îngrășămintelor și consolidarea sistemului public de sănătate.

Comentariul este valabil și pentru patronatele din construcții, care au dovedit ce măsuri dezastruoase pentru bătrânețea angajaților au susținut în timpul Guvernului Dăncilă. Este la fel de valabil și pentru alte organizații, indiferent de nume, care urmăresc ca prim element alte interese.

Ne-am lămurit că societatea civilă nu are interese de afaceri sau, în general, interese economice. Desigur, putem intra în discuții pe chestiuni de principiu – predictibilitate fiscală, participarea la consultări a cât mai multor actori, respectarea procedurilor legale, a normelor privind transparența și lista poate continua. Sunt dezirabile și, în multe cazuri, sunt unele dintre elemente asupra cărora converg interesele nonprofit și cele pentru profit, poate și cele de stat. Dar sunt și diferențe, de detaliu în general.

Este bine să te consulți, să încerci să rezolvi problemele, dar legiferarea sustenabilă nu este una exclusivistă și în favoarea unora care au fost mai aproape de putere. Are o problemă fundamentală, nedemocratică, atunci când legiferarea, inclusiv privind operaționalizarea acestei ordonanțe și stabilirea normelor de aplicare, este făcută într-un cerc restrâns, cu participarea câtorva grupuri de lobby ale câtorva dintre posibilii actori interesați. S-ar putea să se îndrepte împotriva interesului public.

Ca o a idee terțiară a acestui text, indiferent de nivelul său de profesionalism, este problematic și parcursul profesional al reprezentantului amintit al instituției statului. Trecerea de la reglementatorul în comunicații pe o poziție de directorat la unul dintre principalii actori din comunicații, apoi revenirea în mediul guvernamental în fruntea unui organism de reglementare și control în domeniul achizițiilor publice.

imagine: Pixabay

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.