Problemă aparent dispărută de pe agenda unor discuții bilaterale

Am urmărit subiectul întâlnirilor secretarului de stat pentru afaceri externe și Commonwealth al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Jeremy Hunt, cu președintele României, Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul României, Viorica Dăncilă.

Mi-a atras atenția un subiect de pe agenda anunțată de oficialul guvernamental britanic – combaterea sclaviei moderne ca arie de cooperare avută în discuții.

În același timp, comunicate transmise în urma întâlnirilor de Administrația Prezidențială și de Guvernul României nu amintesc această temă, ceea ce arată că fie subiectul nu a mai fost discutat, fie agenda de discuții s-a concentrat în cadrul întâlnirilor pe alte subiecte.

Subiectul sclaviei moderne, o preocupare constantă a organizațiilor non-guvernamentale din Regatul Unit, a fost anunțat în comunicatul de presă transmis de FCO. Presa din România a surprins temele anunțate și le relatează. Din comunicat aflăm temele:

arii de cooperare bilaterală, incluzând combaterea sclaviei moderne, amenințări hibrite, Brexitul și relațiile viitoare;
dezvoltarea parteneriatului strategic pentru sprijinirea combaterii amenințărilor de securitate și a celor hibride.

Pe lângă acestea, Jeremy Hunt a mai găzduit o discuție privind libertățile media cu jurnaliștii locali și a fost la deschiderea biroului din București al London Stock Exchange.

După vizită, de pe site-ul Administrației Prezidențiale, aflăm că discuțiile au fost concentrate în jurul Brexitului, parteneriatului strategic bilateral și NATO, și protejarea drepturilor cetățenilor români din Marea Britanie, mai ales în contextul Brexitului.

Lipsesc referințe la discuția subiectului sclaviei moderne, abordarea fiind pe o direcție opusă – integrarea de succes a comunităților de români în societatea britanică și valoarea adăugată a acestora pentru noua lor țară:

Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul comunității românești din Marea Britanie la întărirea relației bilaterale și importanța pe care România o acordă protecției drepturilor cetățenilor săi din Marea Britanie, în contextul Brexit. Astfel, Președintele României a evidențiat gradul ridicat de integrare a comunității românești în societatea britanică, precum și valoarea adăugată pe care această comunitate o aduce țării gazdă.

Curiozitatea m-a dus și pe site-ul Guvernului României pentru a vedea rezultatul discuțiilor, centrate pe Brexit și parteneriatul strategic româno-britanic. Teme amintite în cadrul relatării sunt:

evoluția schimburilor bilaterale;
aportul deosebit al comunității românești în cadrul societății britanice;
colaborarea pe dimensiunea de securitate și apărare;
Brexitul incluzând și protejarea drepturile cetățenilor europeni și britanici;
reconfigurarea parteneriatului strategic.

Referințele la comunitatea românească sunt descrise astfel:

A fost subliniată evoluția schimburilor economice, marcate de tendința pozitivă a schimburilor comerciale, precum și aportul deosebit al comunității românești în cadrul societății britanice. În acest context, prim-ministrul român a reiterat interesul pentru extinderea cooperării bilaterale, inclusiv în sensul valorificării potențialului uman remarcabil care conturează relația româno-britanică. […] Premierul român a evidențiat responsabilitatea comună a Uniunii Europene și a Marii Britanii de a proteja drepturile cetățenilor europeni și britanici, în spiritul reciprocității, indiferent de rezultatul procesului Brexit. În acest sens, a salutat asigurările oferite de către Premierul britanic pe această temă și a reiterat angajamentul Guvernului României de a adopta toate măsurile necesare pentru protejarea drepturilor cetățenilor britanici care se află în România.

Rămâne întrebarea unde a dispărut problematica sclaviei moderne. A mai fost discutată? Dacă nu, de ce a fost anunțată?

Jeremy Hunt a mai avut poziții publice pe această temă, fiind un subiect în atenția executivului britanic.