Infringement împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui comisar
Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru că nu a nominalizat o propunere de comisar european. Astfel, Comisia Europeană a transmis scrisoare de notificare pentru încălcarea obligațiilor izvorâte din obligațiile de membru UE.
Regatul Unit are termen până pe 22 noiembrie pentru a-și prezenta punctul de vedere. În baza observațiilor Regatului Unit până la data amintită, Comisia poate decide să meargă mai departe cu procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Următorul pas, dacă se merge mai departe, ar fi emiterea unui aviz motivat, conținând motivele pentru care Comisia Europeană consideră că țara respectivă încalcă legislația UE și solicitarea pentru statul respective de a comunica într-un termen măsurile luate pentru a se confirma obligațiilor de stat membru. Dacă și după acest pas va continua neconformarea, următorul pas constă în adresarea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
În Regatul Unit, au loc alegeri generale pe 13 decembrie. În acest context, autoritățile naționale au amintit că nu sunt în situația în care pot sugera un candidat. Doar că ultima extindere a termenului pentru ieșirea din Uniunea Europeană, cerută de Regatul Unit la sfârșitul lunii octombrie, a venit inclusiv cu angajamentul Regatului Unit de a nominaliza o propunere de comisar european, acest lucru fiind solicitat ulterior deciziei Consiliului European de către noul președinte al Comisiei Europene Ursula von der Leyen. De precizat că până la ratificarea acordului de retragere din Uniunea Europeană, Regatul Unit este membru cu drepturi depline al UE.
Comisia Europeană aduce un argument legal surprinzător în susținerea scrisorii de punere în întârziere. Astfel, conform jurisprudenței Uniunii Europene, un stat membru nu poate invoca prevederi din sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg din dreptul UE, fiind amintită o hotărâre a Curții de Justiție a UE din 5 februarie 2015 (317-14, Comisia Europeană contra Belgia).
Într-o notă personală, este ironică situația României. Oficial, nu are comisar european din 2 iulie 2019, în practică, de când a început campania pentru europarlamentare, de la jumătatea lunii aprilie.
În iulie, sub pretextul blocării nominalizării unui președinte de comisie în Parlamentul European, nu a mai fost nominalizat un comisar interimar din România. Blocajul formal (dar nesusținut, fiind mai degrabă o manevră politică) la nivel european a amânat decizia privind nominalizarea comisarilor interimari după vacanța din august. Când a venit timpul în septembrie, prim-ministrul la acea dată al României, din motive personale, neargumentate, a retras scrisoarea de nominalizare a unui comisar interimar din partea României.
Între timp, a început criza guvernamentală din țară, Guvernul Dăncilă nominalizând inițial niște persoane corupte și lipsite de credibilitate, iar propunerea de comisar european s-a transformat într-un ping pong politic din care s-a ieșit cu emoții după trecerea la limită a Guvernului Orban în Parlamentul României. În timpul crizei interne, renominalizările au fost amânate sub pretextul situației politice interne, von der Leyen cerând, în baza afilierii politice, înțelegerea între prim-ministru și președinte pe numele de comisar, chiar dacă președintele nu are nicio legătură legală cu această procedură. Anacronistic, audierea în Parlamentul României a propunerii a venit după trimiterea scrisorii de nominalizare, dar, cu emoții, comisarul desemnat a trecut de comisia de specialitate din Parlamentul European și povestea s-a încheiat.