Hiroshima. 74

Hiroshima. 74

Două bombe nucleare au fost folosite într-un război de la inventarea acestora, în cel de-Al Doilea Război Mondial, la Hiroshima și Nagasaki. În urma lor, nu a mai rămas nimic. Japonia este singura țară care a experimentat un atac nuclear și care resimte și în prezent memoria verii 1945. Au trecut 74 de ani.

Pe 6 august 1945, la 8.15 dimineața (ora Japoniei), un bombardier american a lansat o bombă atomică deasupra orașului Hiroshima. Orașul a fost distrus, 80.000 de oameni au murit ca efect al exploziei, iar alte 35.000 de persoane au fost rănite și au suferit intens în urma radiațiilor nucleare. Alte zeci de mii de persoane au murit în perioadele următoare ca efecte ale atacului atomic. Pe 9 august, o altă bombă atomică este lansată, ținta fiind orașul Nagasaki. Peste 40.000 de oameni sunt omorâți de a doua bombă atomică. Pe 15 august 1945, citând impactul bombelor nucleare, Japonia se predă necondiționat, fiind semnul încheierii războiului și în Pacific.

„Little Boy” și „Fat Man”, așa cum sunt cunoscute generic cele două bombe atomice, au lăsat o cicatrice în istoria umanității și au arătat câtă distrugere poate fi provocată cu două lansări de bombe.

De atunci până în prezent, și alte state și-au dezvoltat capabilitățile nucleare, iar eforturilor de dezarmare nucleară și de oprire a proliferării nucleare au reprezentat o preocupare constantă a diplomației internaționale, cu succese și eșecuri. Acum, este mult mai simplu să produci armament nuclear și să îl lansezi către ținta pe care o ai. Desigur, această atitudine în relațiile internaționale are propriile riscuri.

Bomba nucleară și/sau perspectiva războiului nuclear este o opțiune militară, dar privită cu scepticism, ținând cont de efectele sale dovedite. În pofida riscurilor, statele evită să se angajeze într-un efort multilateral susținut privind interzicerea armelor nucleare.

Logica menținerii securității acestora le obligă să se bazeze inclusiv pe opțiunea nucleară ca ultimă soluție.  Este o idee amintită și de prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, la cererea mai multor grupuri, inclusiv asociații ale supraviețuitorilor și primarul din Hiroshima, privind aderarea la Tratatul privind interzicerea armamentelor nucleare, tratat semnat de deja de două treimi din statele ONU: „nu se bazează pe aspectele reale ale securității”.

Pe 6 august 2019 se fac 74 de ani de la Hiroshima. Mai sunt supraviețuitori ai acelui moment, ale căror povești sunt amintite în documentare și reportaje.  Au peste 80 de ani și își amintesc momentul de când erau copii.

Însă memoria dispare într-un moment nepotrivit.

Tratatul privind interzicerea armamentelor nucleare, deși semnat de 122 de state, a fost ratificat până acum de mai puțin de 50 de state – insuficient. Acum câteva zile, SUA și Rusia au părăsit formal Tratatul INF.  Urmează în 2020 evaluarea Tratatului privind neproliferea nucleară, neavând cele mai bune perspective. Mai mult, avem ambițiile unor state precum mici și medii precum Coreea de Nord și Iranul care merg pe calea înarmării nucleare fără oprire, precum și situația marilor puteri internaționale. Arhitectura de securitate nucleară (mai bine spus, de neproliferare și de dezarmare) nu se află într-o stare bună.