Giganții social media și lipsa de reglementare

Giganții social media și lipsa de reglementare

Facebook se comportă din ce în ce mai ciudat și, din păcate, contrar așteptărilor de a avea o poziție politic echilibrată și de a de a-și îndeplini cu bună credință sarcinile asumate. Acest lucru este vizibil mai ales pe subiecte de natură politică/în raport cu subiectele de natură politică.

De câteva luni, la categoria paginilor recomandate, primesc doar o serie de recomandări pentru a le urmări. Sunt aceleași personaje cu bulină (semn că este un cont real al persoanelor respective, ceea ce e bine) recomandate. Înțeleg că algoritmii folosesc o serie de valori pentru a genera recomandări posibil de urmat, însă problema pe care o aduce acest mecanism este că sprijină conformarea, alungă diversitatea și descurajează dezbaterea.

Iar într-o societate democratică, chiar și în mediul virtual, schimbul de opinii și dialogul cu celălalt este esențial. Până la urmă, faptul că ne așezăm la masă și găsim soluții comune, indiferent de opiniile politice, reprezintă un mas înainte pentru a stinge focul radicalizării, violenței și barbariei. Facebook nu încurajează acest lucru, iar noile funcții pe care le introduce adâncesc problemele polarizării și așa-numitelor „bule”. În audiovizual, situația este un pic diferită, unde, chiar și când atunci când emițătorii sunt partizani, sunt cerințe pentru acordarea unui spațiu pentru celelalte voci politice. Nu este cazul Facebook.

Aceeași problemă poate fi identificată și în cazul raportărilor unor postări, putând fi identificat un caracter părtinitor al analizei materialelor raportate.

Facebook a anunțat inclusiv ștergerea paginilor de Facebook și Instagram ale unui activist al extremei drepte pentru încălcarea standardelor platformei „unde te poți exprima liber și poți împărtăși deschis cu prietenii și familia”, respectiva persoană fiind „condamnată” pe aceste rețele sociale pentru „limbaj dezumanizant și apeluri pentru violență” țintite la adresa unui grup etnic. Sunt multe semne de întrebare asupra conținutul distribuit de respectiva persoană și, mai extins, asupra dezbaterii privind toleranța cu intoleranții, dar cenzura opiniilor divergente este la fel de îngrijorătoare, precum și interconexiunile între spațiul public și cel privat în funcționarea acestei rețele.  Mai mult, relatări ulterioare arată că tendințele giganților din zona tehnologiilor digitale de a exclude și interzice accesul la o serie de „servicii” de bază într-o societate în care se construiește și o formă de democrație digitală.

Conform NBC News, Apple, YouTube (Google), Spotify, Twitter și PayPal au țintit de asemenea acest personaj controversat și l-au blocat, limitat or interzis accesul la serviciile pe care acestea le oferă, ridicând mari probleme. În urma unor petiții online, PayPal, o firmă mare care oferă un procesator de plăți electronice online, i-a blocat accesul la serviciile pe care le oferă și înghețat temporar banii din contul PayPal cu argumentul „nu putem permite ca serviciile PayPal să promoveze ura, violența sau alte forme de intoleranță care sunt discriminatorii”, conform relatărilor din The Guardian.  Ceea ce a făcut PayPal nu ar putea face nicio bancă dintr-un stat democratic pentru că este ilegal, fiind reglementări clare privind comportamentul industriei bancare și financare, neputând interzice în mod arbitrar accesul unei persoane la serviciile disponibile publicului.