În esență, soluția homeschooling nu e rea

În esență, homeschoolingul nu e rău

Plec de la premisa că homeschoolingul e un non-subiect acum în România. Dacă am folosi energia din „dezbaterea” asta pentru a identifica un plan pentru îmbunătățirea condițiilor și modernizarea facilităților oferite de familii, școli și comunități ar fi mai bine.
 
Am dubii cu privire la pregătirea multor părinți care aleg această cale în pedagogie, psihopedagogie – să nu mai vorbesc de o serie de discipline de bază, sau pregătirea celor care se ocupă de educarea privată a copiilor și tinerilor,, instructori, mediatori sau cum i-am numi.
 
Și da, deși nu prea ne place, pentru o serie de persoane/familii, soluția tip homeschooling nu este una rea, ci chiar bună acum și în perspectivă, cu condiția reglementării adecvate a fenomenului. În România, în acest moment, homeschoolingul este ilegal.
Putem să mergem mai departe de ipotezele pe care le aruncă unele persoane prin care tinerii pregătiți în sistem de homeschool ar fi mai puțin pregătiți. Nu există niciun studiu comparativ care să arate că familia sau școala ar produce mai mulți idioți.
Dar în România, în condițiile actuale, am dubii serioase că retragerea copiilor din sistemul de învățământ public sau privat este o soluție, cu mici excepții în care, într-adevăr, educația acasă ar crea cetățeni mult mai bine pregătiți pentru viață, cu un set de atitudini, deprinderi și cunoștințe adecvate, poate chiar mai bune față de ceea ce oferă sistemul tradițional.
Revin la problema reglementării. Este necesară, începând cu calificarea instructurilor și disciplinile de bază care trebuie studiate, inclusiv o anumită programă care trebuie parcursă, ajungând la sistemul de evaluare, recunoașterea formală a cunoștințelor și competențelor dobândite, asigurarea egalității de șanse a unui copil școlit în acest sistem cu unul care trece prin cel formal (participare la olimpiade, implicare în activități sportive, concursuri și competiții, cluburi și societăți, posibilități de a da examenele din sistemul public, etc.).
sursa imagine: kids time family / Shutterstock.com

Când prefer soluția homeschooling?

Prefer homeschoolingul în locul unui sistem de învățământ în care:
  • copilul meu să fie agresat verbal sau fizic în timpul programului școlar sau în care acest fenomen să fie încurajat pasiv;
  • când mă tem pentru siguranța fizică a copiilor în timp ce merg la școală, având în vedere multiplele pericole care îi pot aștepta;
  • sunt oferite note mai bune elevilor care fac meditații la profesori, fără să se vadă în timpul examinărilor de la clasă;
  • sistemul de valori promovat prin curriculă este unul puternic ideologizat (a se vedea primele trei planuri cadru propuse în dezbaterea de acum câteva luni);
  • infrastructura unităților de învățământ nu este dezvoltată suficient pentru a face față provocărilor actuale;
  • calitatea actului de predare este deficitar sau, cine știe, mai vezi chiar profesori speriind copiii (de aici sunt fanul încurajării masteratului didactiv pentru cadrele didactice);
  • sistemul de învățământ formal încurajează plafonarea în locul dinamismului și diversității, când nu face față vitezei cu care se mișcă prezentul (din punctul acesta de vedere, clasele mici și centrarea pe bune pe elev sunt soluții pentru sistemul clasic).
 
În Statele Unite, în 2007, 1,5 milioane de tineri erau „educați” acasă, din motive ce țin de valorile și atitudinile promovate de sistemul instituționalizat de învățământ, nemulțumiri față de mediul școlar sau față de conținutul programei și modul de predare. Era un procent în creștere, semn că există motive întemeiate pentru acest curent.
 
Fenomenul este unul normal ca reacție la eșecul sistemului public de educație de a se adapta nevoilor prezente, o reacție la suprareglementarea conținutului educației și limitarea libertății de alegere a elevilor, părinților și profesorilor, o reacție la excesele centralismului și etatismului față de individ, familie și comunitate. 
În încheiere, menționez că prefer un sistem competitiv, în care să fie pe piața de educație și formare atât sistemul public de învățământ, cât și cel privat, dar și o opțiune reglementată de homeschooling, de educație acasă. Toate trei pot avea atât rezultate bune, cât și rezultate mai puțin bune.

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

2 Replies to “În esență, soluția homeschooling nu e rea”

  1. Am cunoscut copii ce au fost pregatiti in HS inca de la primele mele iesiri din tara in 92. Inca de atunci m-a fascinat ideea. Acum am ajuns sa o promovez alaturi de principiile scolii Waldorf.

  2. Eu unul ma astept ca in viitorul apropiat din ce in ce mai multi parinti vor adera la aceasta forma de invatamant alternativa datorita facilitatilor oferite de tehnologie. A sta acasa nu inseamna a nu urmari un curs, ci a urmari un curs online interactiv la distanta. Chiar si VR. Intotdeauna am urat sa pierd timpul in clasa. De ce sa fiu obligat sa mentin un ritm inferior pentru ca ceilalti copii sunt mai inceti?

    Lipsa socializarii la scoala poate fi compensata prin participarea la ateliere.

    Calitatea invatamantului clasic se vede cel mai bine la angajare in sistemul privat unde existenta unei diplome este pe un loc secundar. Important este ce stii sa faci. Diploma nu mai este o forma de confirmare a pregatirii.

Comments are closed.