Despre prezența la vot

Care a fost prezența reală la vot?

Este una dintre cele mai dificile întrebări ale acestora alegeri, având în vedere o serie de dificultăți ce țin, în special, de modul în care au fost colectate datele și este ținută evidența populației. Statul român are niște motive întemeiate pentru păstrarea acesteor erori, dar întâlnim și impactul cetățenilor. Conform datelor Biroului Electoral Central, prezența la vot în țară a fost de 7.212.022 de persoane, adică 39,49% la 18.263.875 de persoane pe liste¹.

Populația stabilă a României constatată în urma recensământului din 2011 era de 20.121.641 de persoane, dintre care 15,9% copii (adică vreo 3,2 milioane de copii). Iar dacă scădem copiii din 2011, aflăm că vreo 42,6% din populația stabilă a României a votat, fără să implicăm segmentul 15-17 ani de la cea vreme.

Nu îmi spuneți că a crescut populația României, căci nu vă cred din două motive: avem spor natural negativ și bilanț migratoriu negativ. Și am trecut și peste câteva erori de la recensământul din 2011, incluzând și câteva definiții, care au făcut să dea o populație mai mare față de cea reală. Să nu uit de liberalizarea completă a pieței europene a forței de muncă, inclusiv și pentru românii care lucrează de foarte puțini ani cu spor în Regatul Unit.

Adunând aceste trei elemente, culegerea datelor și utiliazarea lor, sporul natural negativ și bilanțul migratoriu negativ, s-ar putea să constatăm că nu mai suntem în România mai mult de 15 milioane de alegători reali, iar cu un număr între 14 milioane de alegători și 15 milioane de alegători în țară, asta înseamnă în jur de 48-51% prezență. Dar este o speculație. Putem identifica și un vot de protest față de oferta partidelor politice și nu numai. Mai mult, nu trebuie să îi blamăm pe cei care nu au mers la vot. Alegerile sunt neinteresante. Nici măcar eu nu eram sigur dacă voi merge la vot.

În schimb, putem să ne orientăm după sondajele preelectorale, care indicau câteva informații despre prezența la vot. Un sondaj Sociopol evidenția faptul că 43% nu ar merge la vot, iar Avangarde anticipa o prezență la vot între 41-44%.

Concluzionând, este imposibil de spus câți alegători cetățeni români avem în viața de zi cu zi pe teritoriul României. Vă dați seama că 11 decembrie este o zi normală, diferența fiind faptul că anul acesta au fost alegerile. În străinătate, au votat 106.038 de cetățeni pe 11 decembrie 2016. Institutul Național de Statistică comunica în iulie 2013 rezultatele finale ale recensământului populației din 2011, de unde află că aproximativ 727.000 erau persoanele plecate pe o perioadă îndelungată în străinătate, asta însemnând mult mai puțin față de numărul real pentru reprezintă înregistrări pentru persoanele pentru care au fost persoane acasă să declare și nu-i include nici pe cei care au venit acasă o dată pe an.

Prezența la nivelul statelor membre UE

Este din nou o întrebare complicată. Fiecare stat are propriul registru electoral, operează cu propriile definiții și propriile decizii politice în acest sens. Mai mult, unele au votul obligatoriu (Luxemburg, Belgia, parcă și Grecia și Cipru), ceea ce ridică media prezenței la vot. Pe baza datelor brute, neexplicate, suntem al doilea stat din Uniunea Europeană la categoria cea mai mică prezență la vot în cadrul ultimelor alegeri legislative, după Lituania. Dar am pus o steluță pentru explicația anterioară.

Bonus, media și mediana cu și fără România la nivelul Uniunii Europene pentru același tip de alegeri:

Medie UE28		65.89178571
Mediană UE28		65.375
Medie UE28\RO		66.86962963
Mediană UE28\RO		66.12

Închei într-o notă personală, reiterând faptul că nu absenteismul a fost problema alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016. Îmi pare rău că cei care știu problemele și se află pe poziții guvernamentale profită de neștiința altora pentru a obține capital politic.

1. dintre aproximativ 346.620 care au votat pe liste speciale și aproximativ 55.320 care au ales urna mobilă [↩]