Cum facem din integrarea europeană un succes

Aceste este titlul unui eveniment (masa rotundă „Cum facem din integrarea europeană un succes”) la care am fost vinerea trecută, pe 4 aprilie, fiind organizat de Societatea Academică din România (SAR) și Reprezentanța Comisiei Europene în România. Evenimentul s-a desfășurat sub forma unei mese rotunde. Am fost la prima parte a sa, unde am avut ocazia să ascult invitații din executivul european, dar și experți de renume pe temele analizate.

Cum facem din integrarea europeană un succes

În cadrul acestui eveniment a fost prezentat Raportul Anual de Analiză și Prognoză al SAR cu privire la România anului 2014. Raportul, pe care am ocazia să îl citesc săptămâna aceasta, este structurat pe cinci arii:

• Prognoze economice pe 2014;
• În viteza a doua: comerțul intracomunitar al României;
• Ce am învățat din proasta gestiune și planificare a fondurilor europene;
• Miza bătăliei pentru Pungești;
• Libera circulație a forței de muncă în Uniunea Europeană.

Raportul, unul foarte bine realizat, îl puteți citi pe site-ul SAR la adresa aceasta. Este realizat în mod obiectiv și oferă o privire de ansamblu asupra situației României în Uniunea European, precum și soluții la problemele pe care le are și continuă să le mențină cu îndârjire.

Invitați și speakeri la această masă rotundă

Între autorii raportului care vor participa la discuţii se numără: Valentina Dimulescu, Mădălina Doroftei,  Răzvan Orăşanu, Raluca Pop, Victoria Stoiciu  şi Alina Mungiu-Pippidi, editor general, care va fi şi moderatoarea discuţiilor.

Masa rotundă ce va urma prezentării raportului va fi introdusă printr-o alocuţiune de Dacian Cioloş, comisarul european pentru agricultură. Vor participa de asemenea miniştri ai guvernului actual, reprezentanţi ai opoziţiei, parlamentari europeni, experţi economici, precum şi oameni de afaceri. – preluat de aici

 

See more

Post by Mădălin C. Blidaru.

 

 

 

See more

Post by Mădălin C. Blidaru.

 Idei amintit de Comisarul European pentru Agricultură

Câteva idei amintit de Comisarul European pentru Agricultură, Dacian Cioloș, pe care le consider relevante în perspectiva discuțiilor despre România – Uniunea Europeană și despre ce ar trebui avut în vedere de guvernanți:

• migrația trebuie privită ca un drept în UE; cele două milioane de locuri de muncă vacante în UE justifică migrația;
• 56% dintre cetățeni consideră că libera circulație este una din importantele realizări ale UE;
• forța de muncă străină creează bunăstare (migrează cei cu putere de muncă);
• România ar avea de câștigat prin reîntoarcerea românilor (a fost adusă în discuție ideea prin care cei plecați învață acolo);
• ciclul bugetar face ca la început să fie absorbție redusă a fondurilor europene;
• a fost atrasă atenția asupra lipsa capacității administrative de a gestiona fondurile și calitatea pregătirii conținutului programelor operaționale (și nevoia întăririi capacității de experți a structurilor guvernamentale);
• dincolo de absorbția cantitativă, contează calitatea absorbției (fonduri care să gestioneze dezvoltare economică);
• Uniunea Europeană nu se mai așteaptă la creșteri de 7-8%;
• fondurile structurale și de coeziune devin de dezvoltare economică (opinie personală: aici se face diferența între calitate și cantitate, și se vede sustenabilitatea);
• valoarea adăugată a fiecărui euro;
• standardele de producție – România a avut o perioadă în care putea să vândă în România, dar nu și în Uniunea Europeană;
• dezvoltare prin exportul în afara Uniunii Europene, pe piețe emergente și asiatice.

Mi-a plăcut că s-a discutat și despre independență energetică versus securitate energetică în prima parte a evenimentului.