Acum o săptămână aminteam pe blog despre un eveniment organizat de UN Youth Association of Romania prin care se urmărea evidențierea împlinirii celor 58 de ani de când România a aderat la Organizația Națiunilor Unite, perioadă în care a avut o serie de funcții importante în diferite structuri ale acestui actor global.
Campania ONU post-2015
În cadrul evenimentului, participanții au dezbătut teme precum promovarea chestionarea lansate pentru identificarea nevoilor pentru stabilirea obiectivelor post-2015, soluțiile identificate până acum, perspectivele asupra tinerilor și modul în care aceștia se pot implica activ.
În cadrul evenimentului, Adelina Jelescu, vice-președinte educațional al Asociației Tineretul ONU din România, a făcut prezentare succintă a campaniei „ONU post-2015”, evidențiind obiectivele, conținutul acesteia și rezultatele parțiale.
Perspectivelor Agendei Organizației Națiunilor Unite post-2015
De asemenea, Cosmin Chiriță, unul dintre cei doi delegați de tineret ai Românei la ONU, a fost prezent și a atras atenția asupra perspectivelor Agendei Organizației Națiunilor Unite post-2015 și a rolului tinerilor. Totodată, cel din urmă aspect a fost subiectul unei dezbateri care s-a concentrat în jurul întrebării „Ce înseamnă o educație mai bună pentru tinerii?”.
Accentul pus pe prioritatea unei educații mai bune m-a făcut să îmi exprim poziția cu privire la ce înseamnă această evoluție a educației și cum o văd pentru tinerii din România. Consider că în strategiile viitoare este nevoie de o atitudine mai pragmatică, una care să țină cont de analfabetismul funcțional și modul prin care sistemul educațional se poate redresa corectându-se această dificultate întâmpinată nu numai în România.
Ultima parte a evenimentului s-a concretizat într-un training de public speaking susținut de Ionuț Rusu, căruia îi mulțumesc pentru câteva sfaturi.
