Posted on by Madalin Blidaru

Criticile aduse de T. Pogge obiectivelor de dezvoltare sustenabilă

Criticile aduse de T. Pogge obiectivelor de dezvoltare sustenabilă

La o conferință în cadrul programului Kapucinski Development Lectures, organizată în București de către Academics Stand Against Poverty Romania, The Centre for International Cooperation and Development Studies din cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București și United Nations Development Programme, a fost invitat Thomas Pogge, profesor de filosofie și relații internaționale la Yale University.

Urmărind evoluția Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului și discuțiile cu privire la agenda post-2015, respectiv criticile aduse Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă, eram sigur că voi ajunge la o conferință cu un titlu pompos, unul menit să atragă participanți și, totodată, să prezinte niște idei pe care deja la știm, dar pe care nu au fost puse cap la cap1. Parțial, așa a și fost, însă doresc să reamintesc în acest articol criticile pe care Thomas Pogge le aduce Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă și grupului de lucru care le-a conceput în forma lor actuală.

sursa imagine Yavuz Sariyildiz / Shutterstock.com

Exercițiul de criticism a fost unul care s-a ridicat peste așteptările cu care am venit de acasă. În general, discuția despre inegalități și obiective globale se învârte pe o teren deloc fertil, în care cei pro și contra merg pe drumuri separate care converg la infinit, ceea ce nu este de dorit în cazul unor direcții globale de acțiune pentru sprijinul dezvoltării omenirii și depășirii provocărilor actuale de pe plan global.

  • Schimbările metodologice. Argumentarea oferită de speaker în cadrul prezentării indică faptul că metodologia de măsurare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului a fost schimbată de câteva ori. Care a fost rezultatul? Statistici mai bune pentru raportarea de la final.2
  • Durata de timp pentru îndeplinirea SDG-urilor3 este prea mare raportată la problema care este discutată. Eradicarea sărăciei extreme în 15 ani era considerată ca fiind un obiect puțin îndrăzneț din cauza acestui aspect, necesitând schimbări într-o perioadă mai mică.
  • Problemele de definire, atât la nivelul schimbării definițiilor, cât și la cel al caracteristicilor acestora. Un bun exemplu dat fusese cazul persoanelor undernourished care cuprindea trecerea unui an a acestora prin fenomen, oferind posibilitatea neincluderii în statistici a celor care, din diferite motive apropiate, ar fi putut să moară în acest interval de timp.
  • Caracterul părtinitor al agențiilor și altor organisme și organizații internaționale care pot fi privite suspicios din cauza surselor de finanțare, respectiv statele membre, ceea ce ar duce la oferirea statisticilor dorite sau la acceptarea unor statistici primite de către statele membre cu posibilitatea unor semne de întrebare.
  • Lipsa unor obiective specifice și măsurabile.

Prezentarea a cuprins și o serie de soluții, precum sprijinirea dezvoltării unor transformări structurale, pe care nu o să le amintesc, deoarece conferința va fi online, menținerea unor singure definiții și metode de măsurare pe tot parcursul perioadei de implementarea a obiectivelor, folosirea unui grup de experți independenți, nu a agențiilor Națiunilor Unite, pentru evaluare.

Concluzionând, scurt, mă bucur am descoperit aceste viziuni asupra evoluției obiectivelor de dezvoltare. Informațiile dobândite pot fi utilizate în diferite contexte și sunt relevante subiectului numit development.

sursa imagine: Kapucinski Development Lectures

Kapucinski Development Lectures

Kapucinski Development Lectures (sau #KAPTalks) aduce gânditori din domeniul dezvoltării internaționale în diferite state din Uniunea Europeană, expunând prezentări despre subiecte precum efectivitate ajutorului, strategii de dezvoltare, educație, politica europeană de cooperare pentru dezvoltare, egalitate de gen, drepturile omului, ajutor umanitar, obiectivele de dezvoltare, sărăcie și inegalitate, dezvoltare sustenabilă. Programul este susținut de către Comisia Europeană prin DG Development and Cooperation – EuropeAid și United Nations Development Programme.

sursa imagine: Kapucinski Development Lectures

Tweets de la #KAPTalks @ Bucharest

  1. glumind un pic, sunt un SDGs-optimist, deci un pic cam biased [↩]
  2. Făcând o paranteză, mi-a plăcut exemplul cu Palma Ratio pentru măsurarea inegalității; folosind acest coeficient, România ar trebui să facă puține demersuri pentru a rezolva problema inegalității în următorii 15 ani, chiar mai puține decât ar fi indicate de folosirea coeficientului GINI. Este o metodă de modificat numerele, însă lipsesc aspecte precum adaptarea la context și excepțiile care conduc la rezultate greșite. [↩]
  3. și, la rândul lor, a MDG-urilor [↩]

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.