Cine a sabotat România în obținerea unui post mai importat în Comisia Europeană

Cine a sabotat România în obținerea unui post mai importat în Comisia Europeană?

Mă sperie dezinformarea pe care am văzut-o astăzi la televizor. La fel și pseudo-experții care aruncă cu cuvinte de dragul de a se evidenția pe diferite pagini în social media. Situația desemnării următorilor comisari european este destul de simplă, iar acum voi discuta pe un caz concret: propunerile României de comisari europeni. Dacă Victor Ponta l-ar fi nominalizat doar pe Dacian Cioloș, cum au fost majoritatea statelor membre care au avut o singură nominalizare, acum s-ar fi discutat despre propunerea României și despre un comisar român care ar fi fost propus pentru funcția de comisar pentru politici regionale.

Primul aspect: aceeași persoană, aceeași poziție, aproape imposibil

Portofoliul agriculturii era imposibil de obținut dintr-un motiv destul de simplu: l-a mai avut o dată acea persoană între 2009 și 2014. Avem ocazia să vedem strategii diverse și să nu se monopolizeze întrea politică europeană în domeniul agriculturii în mâinile unui singur om după zeci ani de mandat. Performanța în domeniul agriculturii prin politicile de la nivel european a fost dovedită a fostului comisar propus de România. Politica Agricolă Comună a rămas un reper după cinci ani de mandat și, acum, în plină criză ruso-europeană, își dovedește eficiența. În schimb, același comisar, de exemplu, putea să obțină un portofoliu (mai important, ce-i drept) într-un domeniu apropiat. Este vorba de portofoliul politicilor regionale, unul pe care Corina Crețu nu ar fi putut să îl obțină niciodată, urmând să explic de ce mai jos. Faptul că am fi putut vorbi despre Cioloș pe acea funcție de comisar, chiar dacă a mai avut un mandat, este dovedit și de practicile curente. De exemplu, Germania l-a avut între 2009 și 2014 pe Gunther Oettinger, la acel moment fiind comisarul pentru energie. Acum, este nominalizat pentru comerț¹.

Backgroundul profesional contează în alegerea comisarilor europeni

Acum să vorbim despre Corina Crețu. A fost în Comisia pe Politică Externă din Senatul României, a fost delegat la Adunarea Parlamentară a OSCE ca parte a Delegației României, iar în Parlamentul European a fost vicepreședinte a Comisie pentru Dezvoltare (internațională). Practic, existau doar câteva variante compatibile cu pregătirea sa pentru funcția de comisar european: 1. Cooperare Internațională, Ajutor Umanitar și Răspuns la Situații de Criză sau 2. Vecinătate. Varianta a doua era mai puțin probabilă în contextul geostrategic actual, necesitând o atenție destul de mare pe ceea ce se întâmplă pe plan regional. După cum am spus și pe Facebook acum câteva zile, ar trebui să atragă atenția Guvernului României asupra domeniului. De asemenea, trebuie adăugat că la nivelul Uniunii Europene este promovată politica privind egalitatea de gen. Și da, este nevoie de aceasta, în contextul subreprezentării, de exemplu, a femeilor în politică. În România, situația e mai gravă. De exemplu, enumerați-mi zece femei de pe scena politică românească în prezent. Așadar încă un plus. Deși se voiau mai mult de zece persoane de gen feminin în viitoarea structură a Comisiei Europene, numărul este, din păcate, tot mai mic.

Cum s-au sabotat nominalizările României prin simpla lor propunere

Pe scurt, Parlamentul European nu va refuza propunerea României pe postul de comisar privind cooperarea internațională, ajutorul umanitar și răspunsul la situații de criză. România a făcut două propuneri, un plan A și unul B, fiind unul dintre foarte puținele state care nu s-au dus cu o singură propunere. Propunerea secundă fiind mai adecvată dintr-un cumul de motive pe un alt post, ei, bine, a ajuns să fie adoptată de Consiliul Uniunii Europene și președintele ales Jean-Claude Juncker pentru adoptare. Urmează votul în Parlamentul European. Au mai existat cazuri de propuneri comisari pe anumite posturi refuzați, dar pentru poziția aceasta nu cred că va fi cazul. Câteva paranteze: nu numai din punct de vedere al distribuției genurilor, ci și din punct de vedere al apartenenței la anumite familii politice actuala propunere este mai corectă față de 2009. PPE (Partidul Popular European) deține (și e normal, dacă ne gândim la majoritatea din Parlamentul European și de rolul istoric avut la construcția europeană) majoritatea pozițiilor. În 2009, vorbind la nivel de desemnări, au ajuns doar grupurile PPE, ALDE și S&D, în ordinea aceasta, iar acum, vorbim de PPE, S&D, ALDE și ECR, dacă privim după grupurile politice.

Domeniu, competență, expertiză, eligibilitate

Închei simplu, cu un citat din Treaty on European Union, cu art. 17/3:

The members of the Commission shall be chosen on the ground of their general competence and European commitment from persons whose independence is beyond doubt.

In carrying out its responsibilities, the Commission shall be completely independent. Without prejudice to Article 18(2), the members of the Commission shall neither seek nor take instructions from any Government or other institution, body, office or entity. They shall refrain from any action incompatible with their duties or the performance of their tasks.

Pe românește, membrii Comisiei Europene ar trebui aleși în funcție de competențele acestora și angajamentul european din persoanele a căror independență este dincolo de orice dubiu. Așadar, ar trebui să vedem obiectivitate, performanță. Dubii sunt, dar, continuând într-un mod dubios, este singura modalitate prin care România ar putea avea un alt comisar dacă Parlamentul European nu va fi de acord.

Apoi, independența Comisiei înseamnă și că România nu va avea anumite beneficii de pe urma alegerii unui anumit portofoliu și, totodată, că persoana respectivă nu trebuie să urmeze instrucțiunile de acasă.  Totodată, acest articol explică și indică și câteva criterii de eligibilitate pentru anumite posturi. Practic, propunând o anumită persoană, automat te duci spre portofoliul care se suprapune cu activitatea pe care o desfășoară acea persoană. Ponta a vândut România pe partid, dar a făcut-o greșit, punând în pericol integritatea Comisiei Europene și a României ca stat. Despre propaganda din țară, nu mai scris, căci m-am săturat.

P.S.: Dacă anumite aspecte prezentate nu par logice, să știți că înseamnă că explicația are mai mult de două rânduri și, prin urmare, am scris-o pe scurt. 

1. există și alte legături între aceste două posturi [↩]