Secțiunea care m-a interesat la FSDE (Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat) a fost cea de educație. Am fost implicat destul de mult în ultimii ani în acest domeniu și, totodată, sunt la curent cu ceea ce se întâmplă, atât în preuniversitar, cât și în mediul universitar.
Motivul acesta m-a făcut să mă alătur în ultima zi de FSDE și să ascult ideile care sunt aduse în fața studenților prezenți, majoritatea fiind de la Academia de Studii Economice (ASE) din București. Aflasem de acest eveniment în urmă cu aproximativ o lună de la colegii din Business Club (una dintre cele patru mari comunități din Voluntari pentru Idei și Proiecte).
Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat
Forumul pentru Dezvoltare Durabilă și Antreprenoriat a reunit specialiști atât din mediul academic, cât și din cel privat. În trei zile, au fost abordate trei mari teme: dezvoltarea durabilă, antreprenoriatul și educația.
Am fost prezent la două secțiuni din ultima parte a evenimentului:
- Tendințe internaționale în domeniul educației și cum se aliniază România la acestea;
- Includerea educației nonformale în învățământul superior din România.
Tendințe internaționale în domeniul educației
Invitații acestei secțiuni au fost Anca Harasim (Director Executiv AmCham), Radu Merica (Președinte Camera de Comerț Româno-Germană), Pavel Năstase (Rector Academia de Studii Economice), Gigel Paraschiv (Secretar de Stat pentru Învățământul Superior), Nicolae Istudor (Prorector Academia de Studii Economice) și Adrian Tanțău (Decan Facultatea de Administrarea Afacerilor).
Despre învățământul universitar – probleme, nevoi, soluții
M-am bucur să aud un reprezentant al mediului guvernamental enumerând problemele cu care se confruntă învățământul superior. Este un semn că acestea sunt conștientizate. Acesta a adus în discuție acreditarea programelor de studiu, nevoia parteneriatelor dintre universități și agenți economici, relația universitate – Ministerul Educației Naționale, situația stagiilor de practică, modul în care este și cel în care ar trebui să fie dialogul dintre profesor și student, rolul cadrelor didactice și insuficiența personalului tehnic, modul de predare neadaptat, internaționalizarea învățământului superior.
Despre ultimul aspect, în centrul prezentării s-a aflat nevoia de deschidere a universităților românești. Acestea trebuie să fie pregătite să accepte studenți din străinătate. Au fost evidențiate o serie de obstacole întâmpinate la nivel ministerial, dar s-a pus accentul și pe o mai mare nevoie de pregătire a universităților românești de a primi studenți din străinătate, precum și de a încheia parteneriate pentru mobilități ale studenților acestora.
Mi-au plăcut două idei atinse. Prima, o evidențiez preluând mesajul postat pe Facebook la acel moment:
Despre acest topic, mai spun faptul că reprezentantul Camerei de Comerț Româno-Germane a atras atenția asupra relației distanțate dintre profesor și student. Are dreptate. Nu întâlnim asta peste tot, dar mulți profesor încă refuză dialogul și nu reușesc să se apropie de student (mă rog, există și studenți care vor să stea departe).
Includerea educației nonformale în învățământul superior
Despre acest subiect s-a discutat alături de Traian Brumă de la Universitatea Alternativă (un concept super tare), Ionuț Soleanicov (CEO la Teach for Romania, un program prin care tinerii sunt pregătiți să devină învățători sau profesori model) și Adela Jansen (HR Director BRD Romania).
Atașez câteva imagini cu Aula Magna, sala în care a avut loc evenimentului, căci, trebuie să recunosc, este în topul sălilor de acest tip pe care le-am văzut la o unitate de învățământ preuniversitar sau universitar. Cred că nu depășește sala liceului pe care l-am absolvit, dar asta e o altă poveste și altă categorie.
