Autor antisemit dă denumirea unei stații de metrou din București, finanțată din fonduri europene

Autor antisemit dă denumirea unei stații de metrou din București, finanțată din fonduri europene

Stația de metrou Tudor Arghezi este cea mai nouă stație a metroului din România, finanțată din fonduri europene. Dată în folosință pe 15 noiembrie 2023, a fost inaugurată în data de 8 mai 2024, și completează una dintre cele mai folosite linii de transport din București, ce străbate orașul de la nord la sud și de la sud la nord. Anterior, această linie continua până la stația Berceni.

Stația Tudor Arghezi a fost realizată în baza cooperării între Metrorex S.A., aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, și Primăria Sectorului 4 al Municipiului București. Finanțarea proiectului, din informațiile publice, a fost asigurată preponderent din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, program elaborat în baza Acordului de parteneriat 2014-2020. Ministerului Fondurilor Europene sau, cum s-a mai numit/se mai numește, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, de verificat, a avut și are, de asemenea, mai multe roluri.1

Stația de metrou amintită poartă denumirea Tudor Arghezi, numele folosit de Ion Nae Theodorescu (1880-1967) în calitate de scriitor. A fost, de asemenea, ziarist, diacon, și altele, și a avut mai multe scrieri cunoscute pentru antisemitism.

Scrierile lui Tudor Arghezi sunt prezente și discutate în conținuturile obligatorii din sistemul educațional preuniversitar din România, prin intermediul poeziei și literaturii pentru copii. Mai mult, acesta a fost un susținător al dictaturii regale. precum și susținător al Gărzii de Fier și al lui Corneliu Zelea Codreanu.2

În data de 13 ianuarie 2025, într-un email adresat Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, instituție coordonată de prim-ministru și finanțată de Guvern, am întrebat care este reacția acestei instituții cu privire la faptul că o linie de metrou din București poartă numele lui Tudor Arghezi. Până pe 24 ianuarie 2025, inclusiv, nu am primit niciun răspuns.

De precizat, în acest context, că Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost desemnat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM)3, coordonatorul pentru servicii digitale în România în baza regulamentului amintit mai jos, anterior condusă de ministrul transporturilor, să notifice conținutul încadrat ca „discursul ilegal” („illegal speech”) din marile platforme online și motoare de căutare către marile platforme online și motoare de căutare, în baza Regulamentului 2065/2022 al Parlamentului European și al Consiliului pentru o piață unică pentru serviciile digitale (Digital Services Act).4. Platforme precum Facebook, Instagram, LinkedIn, Google Search, Google Play, Bing, și altele, așa cum sunt desemnate constant în baza unor criterii aberante, au obligația să trateze cu prioritate notificările primite din partea acestor entități.5.

*sursă imagine: Pixabay

Publicat de: Mădălin Blidaru, 25 ianuarie 2025

  1. Deși beneficiarul de fapt al investiției este Metrorex S.A., pe site-ul acestei companii, la adresa metrorex.ro, nu este, de exemplu, furnizată nicio indicație că această companie publică beneficiază de fonduri europene – alte proiecte de investiții ale Metrorex S.A. au fost finanțate, de exemplu, din fonduri europene, unele care chiar îți limitează drepturi, cum este cazul sistemului folosit pentru access în metrou; mai există, de altfel, alte web site-uri pentru alte proiecte, cum este magistrala6.ro.

    Ca o notă personală, este aproape imposibil să folosești metroul din București fără să plătești biletele de acces prin card bancar sau fără să îți fie notate analog datele despre cartela de călătorie cumpărată, dacă a fost obținută prin plata prin numerar.

    Alte subiecte: în anul 2024, Metrorex a avut un buget de venituri de aproape 650 de milioane de euro, cu 150 de milioane de euro mai mare în urma rectificării bugetare, și cheltuieli de circa 680 de milioane de euro, dintre care, dacă este să ne uităm pe bugetul de investiții anii anteriori, sub o cincime cheltuieli de investiții. Datele despre buget, însă, nu indică decât marile capitole, preluate dintr-o altă sursă și încărcate pe site-ul companiei de metrou. În 2023, primise doar de la bugetul de stat o subvenție pentru subvenționarea titlurilor de călătorie de circa 120 de milioane de euro; nu am verificat cât a fost în 2024 sau în 2025, dar trecerea de la 3 RON titlul de călătorie la 31 decembrie 2024 la 5 RON la 1 ianuarie 2025 este sesizabilă.

    Încerc să îmi dau seama cum Metrorex raportează cheltuieli financiare de 10 mii de euro, când eu, la o asociație cu cheltuieli de 2 mii de euro, am avut cheltuieli financiare de doar 60 de ori mai mici, și cum contabilitatea pe care mă obligă statul să o contractez e mult mai complicată, inclusiv datele publice disponibile – deși bazele de date de la Administrația Fiscală, Ministerul Finanțelor, Registrul Comerțului au mari probleme, având în vedere calitatea datelor furnizate, precizare inclusiv din experiența personală, când uită să pună minusuri sau spune că o anumită firmă cu un anumit cod de identificare, care exista acum doi ani, acum nu mai există, nici datele corespunzătoare acelui cod.

    Tot în 2023, Metrorex S.A. a avut cheltuieli de personal de 170 de milioane de euro; nu cunosc dacă cheltuielile cu firmele de pază din stații și din interiorul metroului și pe unde or mai fi au fost incluse.

    Cineva trebuie să verifice și situația cheltuielilor cu taxa pe valoare adăugată în proiectul amintit, finanțat din fonduri europene. []

  2. Cu privire la Corneliu Zelea Codreanu, imaginea acestuia este promovată intens, la prima vedere prin inacțiune, la nivelul companiilor controlate de Ministerul Transporturilor, de la stickerele din toaletele din Aeroportul Henri Coandă, situația întâlnită în trecut, fără a verifica situația din prezent, la cele dintr-un vagon al unui tren de pe linia de metrou Gara de Nord – Parc Străulești, situație cu care m-am întâlnit chiar într-o zi de joi, 23 ianuarie 2025, coborând în jur de trei fără un sfert. []
  3. O altă informație legată de comunicațiile din România: acum doi ani, Parlamentul României a oferit furnizorilor de servicii de comunicații, contractorilor, și subcontractorilor acestor furnizori, fără nicio măsură de checks and balances, potențial acces în toate proprietățile publice sau private locuibile, contrar dreptului Uniunii Europene, al dreptului intern, și al unor multiple tratate și acorduri la care România este parte. []
  4. Sunt două organizații desemnate din România: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru „illegal speech” și Organizația Salvați Copiii pentru protecția drepturilor minorilor. Acești notificatori trebuie să îndeplinească o serie de condiții de expertiză și competență, independență și imparțialitate, diligență, acuratețe, și obiectivitate. Numărul acestor notificatori este limitat, din rândul aplicanților, iar dintre aplicanți calitatea de notificator de încredere este oferită coordonatorul pentru servicii digitale din România, în România aceasta fiind Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații []
  5. Notificatorii de încredere sunt aleși din rândul aplicanților care au demonstrat că îndeplinesc toate condițiile următoare: a) are expertiza specifică și competența în vederea detectării, identificării, și notificării conținutului ilegal; b) este independent de orice furnizor de platforme online; c) își desfășoară activitățile realizate în vederea transmiterii de notificări în mod diligent, cu acuratețe, și obiectiv. []

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *