Antisemitism la vârful Președinției rotative a Consiliului UE

Antisemitism la vârful Președinției rotative a Consiliului UE

Pe 5 octombrie, Comisia Europeană prezenta prima strategie europeană pentru combaterea antisemitismului. Fenomenul este scăpat de sub control, sub diferite influențe. Se manifestă în diferite forme, de la atacuri fizice asupra oamenilor și simbolurilor evreiești la o violență simbolică ieșită din comun. Strategia europeană își propune să prevină toate formele de antisemitism, să protejeze viața evreiască și să sprijine educația, cercetarea, și memoria Holocaustului.

Un rol important în joacă combaterea antisemitismului online, unde companiile responsabile, precum Google și Facebook, au eșuat până acum în a avea un răspuns pe această temă care să fie eficace. Nu mai spunem de bloguri și alte surse care diseminează în mod liber materiale antisemite. Cooperarea cu acești actori care pot limita aceste materiale este, de asemenea, inclusă în strategie. 1

O săptămâna mai târziu lansării strategiei europene, prim-ministrul țării care deține Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene lansează în spațiul public conspirații antisemite. Acesta aparține familiei politice a Partidului Popular European, care nu este la primul eșec de a retrage sprijinul politic liderilor politici care fac astfel de afirmații. Nu a lipsit, de exemplu, Viktor Orban cu o serie de mesaje similare. De la vârful rolului de lideri al Consiliului UE, conspirațiile antisemite lansate își găsesc simpatizanți. Într-o eră a comunicării globale, impactul este global. Poate nu radicalizezi imediat pe cineva cu aceste idei, dar contribui la menținerea unei narațiuni antisemite și peste ceva timp se va găsi cineva, în atingerea altor obiective politice, să folosească instrumentul furnizat.

Janez Janša, prim-ministrul Sloveniei, promovează mesaje antisemite pentru a-și consolida capitalul politic. Manualul de acțiune este cunoscut multor politicieni care au probleme și ajung să folosească cele mai nocive discursuri în momentele de cumpănă. Am văzut acest lucru și la fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, acum câțiva ani. Janša, condamnat pentru corupție la doi ani de închisoare într-un proces criticat de apropiații conservatorilor europeni, a ajuns la al treilea mandat ca prim-ministru al Sloveniei în 2020. Mesale transmise de prim-ministrul Sloveniei sunt, în principal, îndreptate asupra oponenților politici din țara sa, dar și oponenților viziunii sale politice de la nivel european. Problema este că lupta politică democratică nu justifică promovarea mesajelor antisemite și care incită la ură, indiferent de natura lor.

Apare o problemă de coerență la nivelul instituțiilor UE. Pe de o parte, spui că lupți împotriva tuturor formelor de antisemitism, pe de altă parte una dintre vocile principale în acest moment la nivelul UE distribuie și apără conținut antisemitism. Au fost puține reacții, una venind de la prim-ministrul olandez Mark Rutte, coleg cu Janša în Consiliul European, care a criticat deschis mesajul sloven. De altfel, Olanda a chemat ambasadorul Sloveniei la discuții pe această temă. A urmat de altfel o reacție într-un schimb de mesaje între cei doi. Președintele Consiliului European a încercat să medieze și să reducă disensiunile, dar a evitat elefantul din cameră: faptul că un lider european promovează deschis antisemitismul. Și este un elefant foarte mare, căci e vorba de narațiuni pe care și Adolf Hitler le promova în lupta sa politică, adaptate însă secolului al 21-lea, construite pe istoria europeană a antisemitismului.

Putem bagateliza mesajul, spunând că vine din partea unui lider național cu un istoric dovedit de transmiterea a unor mesaje xenofobice, antisemite și nu numai, dar nu putem ignora faptul că este liderul național care se află la conducerea Președinției slovene a Consiliului UE și un membru al Consiliului European.

1. Și în România avem o problemă cu antisemitismul. Trecem peste faptul că actualul reprezentant al Guvernului pe antisemitism a transformat cu succes combaterea antisemitismului într-un demers caraghios, axat pe interesele sale și de partid, adică exact ceea ce nu ar fi trebuit să facă din această poziție. Rămâne societății să corecteze dezastrul în combaterea antisemitismului, instrumentalizat politic partizan de lideri politici iresponsabili. Problema este vizibilă cu ochiul liber, de la numeroasele străzi din București pe ale căror blocuri găsești inscripții antisemite la ceea ceea ce vezi în afara acestui spațiu. Nu lipsește mediul online, unde sunt suficiente dovezi de incitare la ură antisemită. Și România are o strategie pentru combaterea antisemitismului. [↩]