În octombrie 2013, Xi Jinping, președintele Republicii Populare Chineze, anunța după o întâlnire multilaterală ideea de bănci de investiții și dezvoltare asiatice. Un an mai târziu, un memorandum de înțelegere a fost semnat de 22 de state asiatice.
Văzută ca o încercare de eliminare a monopolului deținut de sistemul de la Bretton Woods, Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB) nu concurează direct cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. De altfel, și contextul apariției diferă foarte mult, dar nu voi intra în detalii aici. AIIB este un proiect care va sprijini, în special, proiecte de infrastructură, proiecte ce țin de infrastructură, transport, telecom, agricultură și dezvoltare rurală, aprovizionare cu apă și salubritate, protecția mediului, dezvoltare urbană.
O serie de state europene importante au început să adere la acest proiect. Marea Britanie a fost prima, fiind urmată de Germania, Franța și Italia. Mișcarea nu a fost prea apreciată de Washington, din ce auzea la momentul respectiv. Cu toate acestea, acum nu mai puțin de jumătate din membrii Uniunii Europene se află printre fondatorii AIIB.
Deși invitația a fost deschisă pentru intrarea în proiectul Asian Infrastructure Investment Bank, Japonia nu a aderat. Poziția este oarecum de înțeles. Pe lângă legăturile cu Statele Unite, încă un mare absent din proiectul AIIB, Japonia este în centrul Băncii de Dezvoltare a Asiei și are unul din rolurile principale când se iau deciziile în cadrul Fondului Monetar Internațional. Cât de benefică va fi pentru cele două state pacifice abordarea invitației Chinei ca un joc de sumă nulă vom vedea în viitor. Cert este că proiectul prinde viață.
AIIB devine realitate.
Urmează semnarea tratatului
Luni, 29 iunie, la Beijing, reprezentanții a 57 de state, respectiv statele care vor fi fondatorii băncii de investiții Asian Infrastructure Investment Bank, vor semna acordul de constituire. Practic, vor semna un tratat ce va trebui ratificat de fiecare stat membru fondator.
Guvernarea băncii se va face pe trei piloni: un board de guvernatori, un board de directori și executivi, puterea aparținând guvernatorilor. Va avea un capital autorizat inițial de 100 de miliarde de dolari americani și un capital inițial așteptat de 50 de miliarde de dolari. Sediul AIIB va fi la Beijing. Valoarea de început nu este mare, motiv pentru care nu mă uimește de loc faptul că 14 state europene și-au permis să se înscrie deja. Unele au angajamente inițiale mult mai mari.
Statele Uniunii care au aderat la proiectul AIIB sunt următoarele: Austria, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Câte vor ratifica tratatul care va fi semnat? Vom vedea.
