Activitatea parlamentară a eurodeputaților români
Anul trecut (2014), în decembrie, am publicat pe facebook un clasament al europarlamentarilor care reprezintă cetățenii români, top realizat în funcție de numărul de rapoarte publicate. Un al doilea clasament cuprindea reprezentanții proveniți din România în funcție de numărul de propuneri de rezoluții.
A trecut un an de la alegerile de pe 25 mai 2014, timp în care cei 751 de membri ai Parlamentului European au avut diferite activități și au luat decizii istorice. Sunt unul dintre cei care cred în puterea acestui plen și care pune accent pe importanța alegerilor europarlamentare. Probabil acesta este și motivul pentru care, acum, aproape de încheierea vacanței dintre sesiunile parlamentare de anul acesta, am aruncat o privire pe datele disponibile pe site-ul Parlamentului European.
Am reunit într-un raport câteva topuri ale activității desfășurate de eurodeputații români, în funcție de:
- luări de cuvânt în plen;
- rapoarte – ca raportori principali;
- rapoarte – ca raportori alternativi;
- avize – ca raportori pentru aviz;
- avize – ca raportori alternativi pentru aviz;
- propuneri pentru rezoluții;
- declarații scrise;
- întrebări parlamentare.
Mai mult, am făcut câteva clasamente în funcție de activitatea pe grup politic european a acestora, dar și în funcție de partidele naționale din care le provin, topuri pe care le găsiți la finalul documentului.
Raportul oferă doar o imagine a diferitelor tipuri de activități și modul în care s-au implicat cei 32 de europarlamentari români. Este folosită doar o abordare cantitativistă, fiind excluse analizele de tip calitativ. De asemenea, clasamentele prezente în raport nu reprezintă un indiciu asupra volumului de muncă. Pentru a explica asta, ofer un exemplu simplu: nu putem compara o întrebare parlamentară sau o luare de cuvânt cu realizarea unui raport. Am specificat asta inclusiv în document.
Documentul este disponibil de astăzi pe ISSUU, la adresa http://goo.gl/FxtaYB, de unde se poate și descărca.