România, locul 130 în lume la capitolul democrație deliberativă

România a ajuns pe locul 130 în lume în privința componentei deliberative a democrației. Este vorba de calitatea procesului prin care sunt luate deciziile în țara noastră, proces care, în modul ideal, ar trebui să fie unul rațional, în care binele public motivează deciziile politice. Autorii clasamentului, cei de la Varieties of Democracy, mai furnizează câteva elemente ale deliberării într-un spațiu democratic. Dincolo de democrația electorală, democrația deliberativă se bucură de un dialog respectuos între participanți, care la rândul acestora sunt informați și competenți, și, totodată, deschiși persuasiunii, atât în privința deciziei politice finale, cât și a procesului de formare a preferințelor politice.

În anul 2025, pe primul loc în privința componentei deliberative a democrației, a fost Norvegia, urmată de Elveția, Germania, Luxemburg, Danemarca, Seychelles, Coreea de Sud, Chile, Franța, și Suedia. România se află pe locul 130 în lume, între Papua Noua Guinee, Mexic, Albania, și Djibouti. Am putea să spunem că nu este o situație chiar așa de controversată la prima vedere, ignorând că țări cu o tradiție democratică mult mai slabă ca a României se află într-o situație mai bună. Care sunt acestea? Zimbabwe, Mali, și Congo, care nici măcar nu sunt democrații, au o calitate a deliberării superioară celei din România. Cu toate acestea, cele trei ultime amintite se remarcă cu scoruri similare și, desigur, cu o serie de caracteristici comune în privința luării deciziilor politice, de la pregătirea și luarea deciziilor în afara spațiului democratic la apeluri emoționale și interese parohiale sau clientelare care justifică deciziile. Componenta deliberativă a democrației înregistrează un scor superior în țări precum Bulgaria, Macedonia de Nord, Republica Moldova, sau Ucraina.

Cum este obținut acest rezultat? Include indicatori precum justificarea de către elite a pozițiilor acestora prin raportare la binele comun în locul unor justificări bazate pe interese specifice (de afaceri, de partid, de circumscripție) sau în locul lipsei unor justificări; implicarea societății – cât de consistente și independente sunt deliberările publice atunci când sunt luate decizii importante; amploarea consultărilor la nivelul elitelor atunci când sunt luate decizii importante; argumentarea și caracterul public al justificărilor pentru pozițiile luate de elite; respectarea și recunoașterea contraargumentelor de către elite atunci când sunt făcute modificări ale politicilor; calitatea democrației electorale.

Democrația deliberativă are un impact pozitiv asupra societății și politicii. Printre efectele sale documentate se află creșterea încrederii în instituțiile și procesele democratice, sprijinirea participării publice la luarea deciziilor, obținerea unor opinii justificate și raționale privind deciziile politice dincolo de interesele de grup și de rezultatele sondajelor.