Conducerea civilă la Ministerul Apărării este o obligație democratică

Conducerea civilă la Ministerul Apărării este o obligație democratică

Iohannis se pregătește să mai scurtcircuiteze un principiu democratic

Citesc propunerile care circulă pentru conducerea Ministerului Apărării în urma discuțiilor președintelui Klaus Iohannis și prim-ministrului nominalizat Ludovic Orban, ridicând problema conducerii civile la acest minister, pusă în pericol în variantele care circulă acum în media.

Una dintre modalitățile principale prin care se asigură controlul democratic al armatei este prin intermediul conducerii Ministerului Apărării.
Prin intermediul PNL, Iohannis se pregătește să scurtcircuiteze principiul controlului democratic la vârf al zonei militare, făcând rocada între șeful Statului Major și ministrul Apărării. Acest pas ar confirma demersurile de politizare la nivelul conducerii Armatei într-un demers mai lung, punând în pericol caracterul nepartizan, mandatul democratic și diferențierea celor două sectoare.

Dacă tehnic este posibil să faci civil dintr-un general aflat la conducerea Statului Major al Apărării printr-o decizie CSAT, departe de normele democratice, rocada în sine reprezintă o lovitură dată câtorva decenii de democratizare. Chiar și așa, vorbim mai degrabă de o farsă decât de asigurarea unui control civil pe linie politico-administrativă asupra Armatei, căci nu mai vorbim de o autoritate civilă la vârful politicii de apărare, validată democratic.

Revenind la controlul civil, puțin contează ce face generalul din discuțiile PNL după ce se retrage, vorbim de altă situație. Însă acum este activ, mai are luni la șefia Statului Major al Apărării, iar convenția democratică spune că activitatea politică și cea militară sunt incompatibile.

În final, revin la impactul pe plan internațional pe care îl va avea această rocadă, când cineva care participa până ieri la reuniunile structurilor militare ajunge să partipe la cele civile peste noapte. Condițiile democratice ale unui control civil consolidat asupra armatei au fost necesare pentru aderarea la structurile euroatlantice în care România este acum, iar acum sunt scurtcircuitate. Vor fi noi semne asupra degradării democrației în România.

Uitându-mă în curtea partidului, PNL are câțiva lideri politici validați democratic care pot face față la conducerea Ministerului Apărării, care înțeleg relația complexă civil-militar și de ce este nevoie de o persoană venită din afara Statului Major, preferabil chiar din afara CSAT, în rol de ministru al Apărării.

Altfel, sper că vor exista constrângeri din partea celorlalte partide asupra renunțării la această idee, fie din partea partidului aflat acum la guvernare, PSD, fie din partea susținătorilor moțiunii – USR, PRO, ALDE, UDMR și PMP.

sursă imagine: NATO.int

Sunt Mădălin Blidaru. Dacă vrei să îmi transmiți ceva, mă găsești la madalin [at] blidaru [dot] net sau pe diferite rețele sociale.