Despre atacuri împotriva universităților în prag electoral

Despre atacuri împotriva universităților în prag electoral

Nici nu a început bine campania pentru alegerile prezidențiale, încât o temă iese în evidență, respectiv atacurile la adresa universităților în mesajele și disputele politice.

Prin excelență, universitatea este locul unde disputele politice cad în plan secund. Este o cerință și un rezultat al libertății academice. Pe scurt, libertatea academică presupune că există o comunitate academică care se bucură de libertatea de a dezbate, de a studia, de a investiga, de a cerceta fără interferențe, fie că vorbim de presiuni politice sau instituționale, fără ca persoanele sau entitatea academică instituțională să se teamă pentru propria securitate. Libertatea academică este incompatibilă cu cenzura din partea regimului politic sau cu impunerea unei anumite ideologii de către diferiți actori sau cu constrângeri din partea unor grupuri de interese, indiferent că vorbim de organizații religioase politice, sociale sau economice.

Două componente ale libertății academice au fost subiect de dezbatere politică până acum.

Acum câteva săptămâni, printr-o declarație iresponsabilă, cercetătorul CNSAS Mădălin Hodor a atacat candidatul la alegerile prezidențiale Theodor Paleologu pe tema studiilor sale doctorale, pe baza unei asocieri între opțiunile politice ale gânditorului politic german Carl Schmitt în timpul regimului nazist și tema de studiu și cercetare academică a candidatului Paleologu (indirect, este lansată în spațiul public o acuzație de nazism/simpatii naziste).

Chiar dacă acuzatorul este liber să se exprime, inclusiv pe această temă, folosirea unei astfel de acuzații este un atac la adresa libertății academice. Carl Schmitt este un gânditor politic esențial pentru teoria politică și juridică a secolului al XX-lea, existent în curricula tuturor facultăților adevărate de științe sociale. Contribuțiile sale academice sunt recunscute în toată lumea, fiind subiect constant de cercetare nu prin cariera sa politică în timpul regimului nazist, ci prin contribuțiile pe care le-a adus la dezvoltarea teoriei politice și juridice. De altlfel, multe dintre lucrările sale de referință au fost publicate fie în timpul Republicii de la Weimer, fie după Al Doilea Război Mondial. Nimeni, desigur, nu contestă colaborarea sa cu regimul nazist, un act condamnabil chiar și în acele timpuri.

Al doilea caz este legat de atacurile candidatului la alegerile prezidențiale Alexandru Cumpănașu la adresa Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. În mod legitim, a ajuns în spațiul public subiectul colaborării acestuia cu SNSPA, prin prisma declarației de avere depuse, colaborare făcută ca expert în cadrul unui proiect implementat cu fonduri europene, proiect implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice în parteneriat cu SNSPA.

Au apărut în spațiul public întrebări despre condițiile în care Alexandru Cumpănașu, fără a avea o diplomă de licență, a putut fi angajat ca expert în cadrul acestui proiect. A apărut datoria morală și legală a universității de a verifica și clarifica situația privind studiile absolvite condițiile de angajare, ținând cont că era vorba de un post care necesitatea studii superioare. La prima vedere, acesta a semnat că are studiile superioare necesare postului, însă rămâne de văzut rezultatele verificării.

Într-un comunicat de presă și drept la replica după publicarea anunțului de verificare a legalității, Cumpănașu nu numai că atacă universitatea, dar lansează și avertizări prin care încearcă intimidarea anchetei. Așadar, este un atac nu numai la adresa libertății academice, fără de care nu ar fi existat universități care să treacă prin Evul Mediu, ci și un atac la adresa unui principiu de bază al statului de drept, domnia legii, faptul că nimeni nu este deasupra legii. Redau încercarea de intimidare a procesului de verificare a legalității, încercare transmisă public de Cumpănașu:

„Avertizez SNSPA să nu se joace cu imaginea unui candidat la Președinția României, cu atât mai mult cu cât am avut doar calitatea de angajat, iar în măsura în care continuă să facă jocuri politice voi depune plângere penală pe numele tuturor celor care îmi afectează dreptul la imagine și cariera profesională.”

Când un candidat la alegerile prezidențiale încearcă să obstrucționeze o serie de proceduri administrative desfășurate de o instituție, nu neapărat universitate, avem o problemă. Problema este și mai mare când peste 4.500 de persoane rezonează cu acest mesaj direct, pe pagina acestuia, la mai puțin de 24 de ore de la publicarea mesajului. În același timp, reacțiile publice pentru libertatea academică sau domnia legii lipsesc.

Un regim democratic nu poate rezista fără a avea la bază libertatea academică și statul de drept. Întâmplare face că experiența politică din regiune face ca cele două principii să se asocieze la un moment dat, fie că vorbim de disprețul regimului comunist față de mediul academic sau de situația din Ungaria, unde atacurile la adresa statului de drept au fost însoțite de reducerea libertății academice și chiar la relocarea unor instituții de învățământ superior la presiunile regimului.

Mai mult, ca o opinie personală, alegerile pentru cea mai importantă funcție din statul român ar trebui să fie despre democrație, încadrate într-un cadru democratic, nu despre reducerea democrației și a principiilor sale fondatoare.

Disclaimer: SNSPA este alma mater pentru autorul acestui articol.